Africa, ce vis fierbinte! | Cum vor producătorii auto germani să își grăbească revenirea post-COVID?

Africa se remarcă în ultimii ani printr-o creștere record a nivelului urbanizării, iar economiile de pe continent avansează și ele în ritm alert. Sunt motive destul de bune pentru experți și analiști economici să o considere drept ”ultima frontieră” a marilor giganți din producția auto. Primii care au sesizat oportunitățile au fost, ca de atâtea alte ori, germanii, care trec într-o viteză superioară în materie de investiții și interes pentru piețele africane, scrie într-o amplă analiză Deutsche Welle.

În august anul trecut, cam pe când industria auto globală abia începea să scoată din nou capul la lumină, după masacrul de pe piețe lăsat în urmă de primul val pandemic, producătorul german de automobile Volkswagen (VW) a anunțat lansarea primei sale mașini asamblate în Ghana, un SUV model Tiguan, în prezența președintelui ghanez Nana Addo Dankwa Akufo-Addo.

Evenimentul a marcat deschiderea oficială a primei linii de asamblare a vehiculelor Volkswagen în statul vest-african, care se adaugă altor patru fabrici ale nemților în Africa sub-sahariană, aflate în Africa de Sud, Kenya, Nigeria și Rwanda.

“Deși piața auto din Africa este relativ mică astăzi, regiunea sub-sahariană are potențialul de a deveni o piață a automobilelor cu mare creștere în viitor”, susține Volkswagen într-un comunicat de presă.

Marii constructori auto au înțeles repede potențialul Africii, cu toții încercând să-i convingă pe africanii din noua clasă de mijloc, din ce în ce mai bine reprezentată, să își cumpere mașini noi, pe fondul unei urbanizări tot mai rapide și pe măsură ce marile piețe din Europa și America de Nord se remarcă printr-o cerere în stagnare.

În prezent, statisticile arată că fiecare 1.000 de locuitori ai Africii dețin abia 45 de mașini, în comparație cu o medie globală de 203. Cu alte cuvinte, cei peste un miliard de oameni de pe continentul african, reprezentând 17% din populația lumii, dețin doar puțin peste 1% din mașinile vândute în întreaga lume.

Trăiască prietenia germano-africană!

Asociația germană a industriei de automobile (Verband der Automobilindustrie – VDA) și-a dat mâna cu Asociația Producătorilor de Automobile din Africa (African Association of Auto Manufacturers – AAAM), în speranța de a îmbunătăți aceste statistici dezolante.

”Fiecare mare piață auto a fost la început o piață mică. De aceea, este important să ne putem adapta la condițiile pieței din timp, pentru a fi prezenți într-un stadiu cât mai apropiat de acest început”, spune Kurt-Christian Scheel, reprezentantul VDA, citat de Deutsche Welle. ”Este limpede că Africa este continentul cu perspectivele de creștere cele mai bune și cu un potențial încă foarte puțin valorificat”, mai adaugă Scheel.

China oferă un precedent promițător. Când VW a intrat pe piața chineză, în anii 1980, foarte puțini oameni aveau mașini pe uriașa piață asiatică. Astăzi, China reprezintă aproape 40% din vânzările globale ale VW.

VDA se așteaptă la cooperare din partea tuturor actorilor implicați, inclusiv dinspre guvernul german, care și-a anunțat noi eforturi de a pune umărul la industrializarea Africii, la crearea de locuri de muncă sustenabile și la îmbunătățirea accesului firmelor germane la ”piețe uneori dificile”.

Companiile auto germane, precum VW, Daimler – proprietarul Mercedes-Benz și BMW, se numără printre cele mai mari companii producătoare de automobile din Africa. Cei trei giganți auto au reprezentat peste 90% din totalul autoturismelor produse și mai mult de o treime din mașinile vândute în 2019 pe una dintre piețele cele mai importante ale continentului, Africa de Sud.

În timp ce multe dintre mașinile germane produse în Africa au fost destinate piețelor europene, companiile își consolidează acum prezența africană pentru a satisface o cerere încă neexploatată din partea localnicilor. De altfel, cheltuielile medii ale consumatorilor africani au crescut cu o rată anuală de 10% în ultimii ani.

De partea sa, AAAM se așteaptă ca vânzările de vehicule noi în Africa să crească la 3 milioane de unități până în 2035, de la 1,1 milioane în 2019.

”Astăzi, dacă am renunța la orice bariere tarifare, asta nu va însemna că am creat cererea. Este adevărat, Marocul și Africa de Sud ar putea să beneficieze masiv, pentru că și-au industrializat mult economia, însă ceea ce ne propunem este să dezvoltăm Africa. Creați un ecosistem care creează creșterea cererii și aceasta va sprijini industrializarea”, a declarat Dave Coffey, reprezentantul AAAM, pentru Deutsche Welle.

Industria auto germană pariază pe o forță de muncă locală în dezvoltare rapidă pentru a susține facilitățile industriale din Africa. Potrivit datelor Băncii Mondiale, populația în vârstă de muncă a continentului african ar putea să crească cu aproape 70% până în 2035, ceea ce înseamnă 450 de milioane de oameni.

Țările africane producătoare de automobile – date pentru 2019. Foto: Deutsche Welle.

Frenezia automobilistică africană

Marile conglomerate auto globale, precum VW și Toyota, au sesizat de ani de zile potențialul Africii, dar piețele mici și fragmentate ale continentului și incertitudinea politică i-au descurajat să facă investiții foarte mari în producția și asamblarea locală a automobilelor.

De asemenea, calitatea slabă a combustibilului auto, lipsa schemelor de finanțare a cumpărării de vehicule noi și cererea uriașă de mașini second-hand din import au fost alți factori care au avut un rol important de jucat în reținerea acestora. Pe lângă densitatea mică a deținătorilor de mașini, în majoritatea țărilor africane 8 din 10 vehicule aflate în circulație sunt mașini second-hand.

Unele state, cum este Ghana, au impus restricții asupra utilizării mașinilor uzate și oferă stimulente fiscale producătorilor auto mondiali pentru a-i încuraja să înființeze uzine locale. Totuși, experții susțin că majorarea taxelor la importul mașinilor second-hand nu ar face mașinile noi mai accesibile, mai ales în situația unei foarte slabe creditări auto, nici măcar a celor ieftine.

Robert Kappel, expert în probleme africane la Universitatea din Leipzig, spune că o mare parte din clasa de mijloc africană, apreciată la 300 de milioane de persoane, poate fi clasificată drept cel mult clasă de mijloc inferioară, care nu își poate permite mașini noi, în special dintre cele produse de producătorii de automobile germani.

”Dacă luăm în calcul că un Volkswagen Jetta costă 25.000 de euro, trebuie să înțelegem că acest preț depășește bine nivelul de venit mediu al clasei de mijloc africane”, spune el. ”Da, clasa de mijloc crește și va continua să crească pe termen lung. Dar piețele nu vor crește exponențial”, avertizează Kappel.

Până în prezent, producătorii de autovehicule și-au îndreptat o mare parte din investițiile către Africa de Sud și Maroc, devenite, de departe, cele mai mari centre de producție auto din Africa. În cele două țări se produc, în principal, mașini pentru piețele externe, însă și piețele locale sunt de mari dimensiuni, așa încât angajamentele investiționale ale producătorilor auto au în vizor și o proiecție de creștere pe termen lung.

Pe de altă parte, în țări ca Nigeria, Kenya, Rwanda sau Ghana, producătorii auto mondiali investesc în uzine de asamblare, adesea descrise drept ”fabrici de șuruburi”, din cauza nivelului scăzut al valorii adăugate.

Pentru AAAM, investițiile în aceste țări reprezintă primii pași spre construirea unor hub-uri regionale de producție a automobilelor – câte unul în cele patru puncte cardinale ale Africi – în sud, în vest, în est și în nord – alimentate cu componente provenind din alte țări africane, precum Coasta de Fildeș, Uganda, Angola sau Senegal. Recent lansată Zonă Africană a Liberului Schimb (AfCFTA) ar putea întări această viziune.

VW încearcă marea cu degetul

Câtă vreme mașinile produse de VW nu sunt la îndemâna celor mai mulți dintre africani, producătorul german testează diverse alte modalități de a intra pe piețele africane, de pildă servicii de ride-hailing și car-sharing la Kigali, capitala Rwandei. Clienții pot închiria o mașină sau pot solicita o mașină cu șofer, prin intermediul aplicației Move dezvoltată de VW.

Compania folosește mașini asamblate la uzina din Kigali (Polo, Passat și Teramont), o investiție de 20 de milioane de dolari, urmând ca ulterior să le vândă pe piața second-hand, după un an sau doi de operare.

Aplicația Move are aproximativ 40.000 de utilizatori, iar succesul ei i-ar putea convinge pe cei de la VW să lanseze un serviciu similar și în Ghana.

”Întrebarea care se pune este dacă modelul «o mașină pentru o gospodărie» va rămâne în continuare soluția pentru viitor sau dacă nu cumva va trebui să explorăm noi forme de mobilitate”, spune Christoph Kannengießer de la German-African Business Association. Așadar, nu este vorba atât de mult dacă o persoană își poate permite o mașină în proprietate personală, cât dacă o persoană își poate permite mobilitatea pe care o asigură un automobil, a adăugat el.

De asemenea, VW a colaborat cu firma germană de echipamente electrice Siemens pentru a testa mașini electrice importate în Rwanda, ca parte a serviciului său de ride-hailing, studiind varianta de a-și electrifica întreaga flotă rwandeză.