Africa, ce vis fierbinte! Investițiile europene pe continentul negru, noul subiect de zâzanie în UE
La inițiativa Franței, care deține președinția rotativă a Uniunii Europene până la finalul lunii iunie, Comisia Europeană încearcă să convingă cele 27 de state membre să își coordoneze eforturile de investiții publice ale Uniunii în Africa, cifrate anual la 20 de miliarde de euro. Executivul european își propune să ajungă la un acord cu statele membre înainte de un summit programat pe 17 februarie la Bruxelles, la care vor participa lideri ai statelor europene și africane, anunță Bloomberg. Însă planul președintelui Macron și al Comisiei nu pare tocmai simplu de pus în practică.
Unele state membre se opun semnării unei strategii comune a Uniunii Europene în Africa, menită să se constituie într-o ripostă împotriva influenței economice tot mai mari pe care o exercită China pe continentul african, susțin surse oficiale din interiorul UE, familiarizate cu discuțiile.
Germania, de pildă, a sugerat că unele dintre proiectele pe care UE dorește să le propună pentru summit-ul europeano-african nu sunt încă pregătite de implementare, au spus sursele, care au dorit să își păstreze anonimatul. Alte state, printre care Ungaria, Portugalia și Finlanda, au transmis că nu își pot lua angajamente specifice în acest stadiu, întrucât bugetele naționale pentru acest an sunt încă în lucru, la nivel intern.
Pe fondul tensiunilor dintre Rusia și Ucraina, fracturile între statele europene cu privire la politica externă au reapărut cu prisosință, iar relația cu Africa ar putea să evidențieze acum unele noi. În ce privește Franța și proiectele sale de politică externă pentru UE, președintele Macron încearcă de ani de zile să își convingă colegii din celelalte 26 de state membre să își coordoneze activitatea trans-continentală, pentru a putea răspunde cu fermitate unui peisaj global în continuă schimbare, marcat îndeosebi de influența crescândă a Chinei.
Comisia Europeană a avertizat statele membre că, în cazul în care investițiile acestora în Africa vor fi realizate fragmentar, urmărind exclusiv interesele naționale ale fiecărui stat în parte, atunci impactul acestor investiții riscă să se dilueze. Pentru a diminua acest risc, Comisia susține că este nevoie de o strategie coerentă și comună la nivelul întregii Uniuni Europene. În plus, Executivul UE încearcă să convingă guvernele naționale să își asume cu mai multă convingere unele inițiative din Africa, pentru a le înlesni succesul.
O altă linie de falie în ce privește statele membre o reprezintă lista propusă de proiecte prioritare.
Astfel, Spania a subliniat că inițiativele din Africa de Nord sunt sub-reprezentate, în comparație cu proiectele din Africa Sub-Sahariană, au mai spus sursele citate.
Un purtător de cuvânt al președinției franceze a UE a transmis că au fost alocate resurse importante de timp și energie pentru demersurile de consultare cu statele membre, în așa fel încât această nouă abordare a parteneriatului UE cu Africa să poată fi lansată în forma optimă.
O purtătoare de cuvânt a Executivului de la Bruxelles a transmis că, în ultimele săptămâni, Comisia și-a intensificat eforturile pentru a finaliza pachetul de investiții, în timp util.
Charles Michel, președintele Consiliului European, lucrează intens împreună cu Emmanuel Macron pentru a obține sprijinul statelor membre pentru acest plan. Michel susține că pachetul de investiții va contribui la asigurarea cooperării țărilor africane în probleme de migrație, inclusiv în lupta împotriva sosirilor ilegale și a contrabandiștilor.
Summitul din 17 februarie este văzut drept piatra de temelie în vederea lansării acestui nou parteneriat între UE și Africa, deși oficialii europeni spun că, în cele din urmă, succesul său va depinde de generozitatea pe care UE ar putea să o arate în raport cu Africa.
În ultima perioadă, relația UE cu țările africane a cunoscut o perioadă de înrăutățire, din cauza felului în care statele europene au gestionat pandemia de Covid-19.
Unele dintre guvernele africane au protestat față de decizia UE de a impune restricții de călătorie țărilor din sudul Africii, după descoperirea variantei Omicron, declarându-se jignite atunci când președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat respectiva decizie fără a le avertiza, potrivit unor surse din interiorul Comisie. O altă temă de discordie între UE și Africa a fost legată de renunțarea la brevete pentru producerea de vaccinuri împotriva Covid-19.