Închide

Anul trecut, investițiile pe piața imobiliară au crescut cu 39%. Bucureștiul a luat caimacul

Avatar
building, to build, framework

Fotografie de 652234 pe Pixabay

Timp de citire: 4 minute

Investiţiile pe piaţa imobiliară din România au depăşit 1,26 miliarde de euro, în 2022, cu un avans de 39% faţă de anul precedent, din care Capitala a înregistrat aproximativ 888 milioane de euro, arată un raport publicat, luni, de compania Crosspoint Real Estate, specializată în tranzacţionare şi consultanţă pentru domeniul imobiliar, raport citat de Agerpres.

În acelaşi timp, sectorul de birouri şi-a menţinut poziţia de prim beneficiar al investiţiilor, tranzacţiile cu active de birouri atingând o valoare de 812,7 milioane de euro, în perioada analizată, timp în care tranzacţiile de retail au reprezentat mai puţin de un sfert din totalul investiţiilor, cu aproape 285 de milioane de euro, iar investiţiile industriale deţin doar o pondere de 7% din total, cu aproximativ 90 de milioane de euro.

Conform datelor Crosspoint Real Estate, pentru primul trimestru din 2023, activitatea investitorilor şi-a menţinut ritmul, cu un volum total de investiţii de 149,6 milioane de euro (+73% faţă de T1 din 2022). În această marjă, segmentul industrial a devansat clădirile de birouri în ceea ce priveşte ponderea în totalul activităţii investiţionale, cu 43,4% (65 milioane de euro), în creştere cu 30,6% (45,8 milioane EUR), urmat de hoteluri (18,3 milioane de euro), achiziţii ale sectorului public (12 milioane de euro) şi retail (8,5 milioane de euro).

Atât în 2022, cât şi în T1 din 2023, Bucureştiul a înregistrat peste jumătate din investiţii (888 milioane de euro, respectiv 74,8 milioane de euro).

La finalul lunii martie 2023, stocul de birouri din Capitală era de 3,75 milioane de metri pătraţi, cu 123.000 mp în şapte clădiri de birouri livrate în 2022 şi alţi 42.000 mp în două clădiri adăugaţi în primul trimestru din 2023.

“Deşi există un inventar semnificativ de spaţii de birouri disponibile pentru subînchiriere în Bucureşti, doar un număr mic de companii au optat pentru această alternativă, rezultând un total de 3.400 mp de spaţii de birouri subînchiriate pe parcursul anului. Relocările, care au reprezentat 24% din cererea totală, au continuat să se orienteze către clădiri de înaltă calitate situate în zone uşor accesibile. Activitatea totală de închiriere pe piaţa de birouri din Bucureşti în T1 2023 a înregistrat o scădere de 30% faţă de anul anterior, până la 45.419 mp, cu un grad de absorbţie net de aproximativ 25.000 mp, din care 74% reprezintă relocări. În plus, în primele trei luni nu s-au înregistrat pre-închirieri, chiar şi în condiţiile unui pipeline limitat pentru perioada următoare”, se precizează în raport.

Potrivit sursei citate, chiar dacă firmele din domeniul tehnologiei au fost primele care au adoptat munca de acasă şi munca hibridă, acestea şi-au menţinut prima poziţie în topul celor mai active industrii pe piaţa închirierilor de birouri, cu o pondere de 36% din totalul activităţii de închiriere în 2022 şi de 34% în T1 2023, urmate la distanţă de sectorul Energie şi Industrie, cu o pondere de 14% în 2022 şi de 19% în T1 2023.

Pe de altă parte, primul trimestru din 2023 a înregistrat o stagnare a preţurilor pentru unităţile noi, care au atins nivelul de 1.866 euro/mp net la sfârşitul lunii martie, în timp ce preţurile unităţilor vechi au scăzut până la aproximativ 1.500 de euro/mp net, parţial ca urmare a presiunii adăugate de urmările cutremurului din Turcia şi Siria, care au intensificat îngrijorările legate de siguranţa clădirilor vechi din Capitală. Creşterea costului vieţii şi ratele ridicate ale dobânzilor din 2022 au dus la o cerere mai mare decât în anii precedenţi pentru închirierea de apartamente. În consecinţă, chiriile au crescut în medie cu 15% în 2022 comparativ cu anul precedent.

În ceea ce priveşte segmentul industrial, creşterea a continuat să fie puternică şi în 2022. La sfârşitul lunii martie 2023, stocul industrial total a ajuns la 6,52 milioane mp, cu livrări noi de 560.000 mp în 2022 şi 162.000 mp în T1 2023, din care aproape 60% au fost înregistrate în Bucureşti. Expansiunea pieţei, determinată de pandemie, va persista şi în 2023, cu un pipeline de peste 500.000 mp. Cel mai important, în anticiparea livrării autostrăzii A7 în 2024-2025, dezvoltatorii prospectează extinderea în Nord-Est, cea mai slab dezvoltată zonă industrială a ţării, unde se aşteaptă livrări de aproximativ 100.000 mp în 2023.

Activitatea totală de închiriere (excluzând contractele de închiriere pe termen scurt) pe piaţa industrială a atins un nivel record de 939.560 mp în 2022, în creştere cu 48% faţă de anul precedent, din care doar 17% au fost reînnoiri şi renegocieri de contracte. Jumătate din cerere s-a concentrat în Bucureşti, în timp ce 30% din spaţiile închiriate au fost localizate în zona de sud/sud-est şi 13% în vest/nord-vest.

În primul trimestru al acestui an, au fost închiriaţi 147.600 mp de spaţii industriale, ceea ce reprezintă o scădere a cererii cu 15% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Chiriaşii au favorizat până acum pieţele regionale faţă de Bucureşti, care a înregistrat doar 43% din cerere în primele trei luni din 2023.

Piaţa terenurilor din Bucureşti a asistat la o reluare a apetitului din partea majorităţii jucătorilor de pe piaţă, în pofida incertitudinii legate de anularea / suspendarea planurilor urbanistice zonale şi a războiului din Ucraina, în afară de şocul iniţial simţit imediat după conflagraţie. Cu toate acestea, la nivel naţional, piaţa terenurilor a înregistrat o scădere a cererii în 2022, la fel ca şi piaţa rezidenţială. Per total, numărul tranzacţiilor cu terenuri a crescut cu 27,5% în Bucureşti, dar a scăzut cu peste 15% în restul ţării comparativ cu 2021.

“Contrar estimărilor iniţiale, investitorii nu s-au mutat în zonele limitrofe din Ilfov pentru a evita situaţia incertă a autorizaţiilor din Bucureşti. În schimb, fie au ales să aştepte ca situaţia să se clarifice, fie şi-au continuat achiziţiile atunci când preţurile terenurilor erau favorabile. Din acest motiv, activitatea pe piaţa terenurilor din Ilfov a fost relativ stagnantă în 2022, cu o uşoară scădere de aproape 2% faţă de anul precedent. Cu toate acestea, anularea planurilor urbanistice zonale a avut unele repercusiuni pe piaţa din capitală, dezvoltatorul spaniol Gran Via anunţându-şi ieşirea din România şi citând situaţia actuală a planificării în Bucureşti ca fiind cauza plecării. Toate acestea par să fie mai evidente după primele trei luni ale anului 2023, când tranzacţiile cu terenuri au înregistrat o scădere de 30% comparativ cu primul trimestru din 2022 în Bucureşti şi de 44,6% în Ilfov”, se arată în raportul de specialitate.

Cele mai mari tranzacţii cu terenuri din Bucureşti şi Ilfov în 2022 au totalizat peste 200 milioane de euro. Similar cu 2020 şi 2021, preţurile terenurilor au continuat să înregistreze o rată de creştere mai mare decât a celorlalte sectoare imobiliare şi peste rata inflaţiei.

scroll to top