Închide

Bloomberg: Prinsă între două lumi, pe micuța Moldovă o așteaptă un adevărat calvar economic

Avatar
Alba Iulia street, Buiucani

Chișinău. Fotografie de Vitalie Sitnic pe Unsplash

Timp de citire: 5 minute

Invadarea Ucrainei de către Rusia a declanșat probleme mari pentru Moldova, micul stat prins la granița dintre două lumi. Lovitura economică neașteptată pe care o are de înfruntat a pornit o serie de împrumuturi pentru a ajuta Moldova să reziste presiunilor, iar lucrurile pot fi într-atât de periculoase, încât Fondul Monetar Internațional cere acum națiunilor să trimită Chișinăului bani cash ca să se poată mențină pe linia de plutire, notează publicația Bloomberg într-o analiză a situației Moldovei în vârtejul crizei determinate de contextul geopolitic.

Conflictul de la granițe pune presiuni enorme asupra fostei micuțe republici sovietice, tocmai când abia începuse să încerce rezolvarea problemelor structurale ale economiei sale și a celor legate de corupția generalizată.

În mai multe privințe, Moldova este încă prinsă între două lumi. Speră și face eforturi să adere la Uniunea Europeană, dar este încă legată strâns de Moscova prin importurile de energie. În plus, tensiunile sunt în creștere și pe teritoriul separatist pro-rus al Transnistriei, care stârnesc îngrijorarea că Moldova ar putea fi atrasă într-un conflict mai amplu.

O ruptură grea cu trecutul

Războiul din Ucraina ar putea împinge Moldova spre o ruptură decisivă cu trecutul său. Guvernul de la Chișinău a adresat o cerere de aderare la UE, pe repede înainte, iar, începând din februarie, concomitent cu invadarea Ucrainei de către trupele ruse, are capacitatea tehnică de a se decupla de la rețelele de electricitate și gaze ale Rusiei și de a trece la cele europene.

Cu toate acestea, în condițiile unei inflații anuale de 22%, cu o creștere economică anemică prognozată în acest an, de doar 0,3%, după un 2021 marcat de revenirea post-Covid (+14%) și cu exporturile și remitențele grav tulburate de războiul din vecini, lucrurile nu arată prea grozav pentru țara de 2,6 milioane de locuitori.

Potrivit lui Rodgers Chawani, reprezentantul FMI în Republica Moldova, riscul este ca toate aceste împrumuturi să ajungă doar pentru salvarea țării de șocurile externe, fără să mai rămână fonduri suplimentare și atât de necesare pentru realizarea de reforme interne.

”Când s-ar putea concentra pe propria lor agendă?” se întreabă Chawani.

Îngrijorarea este că instituții precum FMI pot face doar împrumuturi, iar datoria acumulată va consuma din veniturile viitoare, care ar fi trebuit cheltuite pentru dezvoltarea țării.

”Problema este că ar putea deveni suprasolicitați. De aceea, tot ce putem face este să le cerem donatorilor bilaterali să le ofere mai multe subvenții (bani nerambursabili, n.n.)”, a adăugat el, vorbind cu jurnaliștii de la Bloomberg din biroul său de la Chișinău.

Înainte de război, FMI estima că raportul dintre datoria publică și PIB-ul Moldovei va atinge 40% în 2022, de la 27,9% în 2019. Fondul evaluează că orice raport peste 45% este nesustenabil pentru Moldova.

FMI a promis sprijin bugetar de aproximativ 815 de milioane de dolari începând din decembrie (unele sume încă așteaptă aprobarea finală), în condițiile în care încearcă să compenseze un deficit estimat la 1,7 miliarde de dolari – aproximativ 14% din PIB – o mare parte din acesta fiind cauzat de consecințele războiului.

O altă facilitate de 300 de milioane de dolari destinată Moldovei pentru cumpărarea de gaze naturale stocate așteaptă aprobarea Consiliului de Administrație al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), alături de alte sute de milioane pentru infrastructură și alte tipuri de sprijin din partea aliaților și instituțiilor internaționale.

Luna trecută, UE a oferit Moldovei150 de milioane de euro.

Maia Sandu, talismanul Chișinăului

Toți acești bani donați Moldovei reflectă sentimentul de încredere al donatorilor în actuala administrație.

Este de ajuns să spunem că, în 2018, UE a suspendat ajutorul pentru Moldova, Bruxelles-ul săturându-se de o serie interminabilă de angajamente de reformă nerespectate, piperate cu spectaculoase scandaluri de corupție și acuzații de spălare a banilor.

La un an distanță, a venit la putere un guvern condus de Maia Sandu, ajunsă între timp președintă a țării. Agenda noului guvern era dominată de promisiunile de îmbunătățire a guvernării, de curățare și eficientizare a întreprinderilor de stat și de revizuire a unui sistem juridic marcat de o politizare cronică.

Aceste eforturi au fost zădărnicite de îndepărtarea ei temporară din fruntea Executivului, după care au urmat alte și alte crize și șocuri: Covid-19, creșterea prețurilor gazelor naturale, iar acum problemele cauzate de războiul din Ucraina, inclusiv nevoia de a sprijini cei aproximativ 450.000 de refugiați care au intrat în Moldova în ultimele două luni și jumătate, dintre care 95.000 au decis să rămână acolo.

O altă povară a războiului îl reprezintă scăderea remitențelor (bani intrați în economia Moldovei prin transferurile cetățenilor săi care lucrează în străinătate), care au adus economiei moldovene aproape 1,5 miliarde de dolari în 2020, adică o sumă echivalentă cu circa 10% din PIB.

Deja în scădere, remitențele trimise acasă de moldovenii care lucrează în Rusia, Ucraina și Belarus se prăbușesc. Același lucru este valabil și în cazul comerțului exterior cu cele trei țări.

O veste bună printre multe vești rele

Singura veste bună este că sectorul bancar al țării, care a suferit un colaps în 2015, a devenit între timp mai puternic, banca centrală are rezerve adecvate și consumatorii moldoveni nu sunt supra-îndatorați, crede Ghiorghi Șaghidze, directorul executiv al Moldova-Agroindbank SA (MAIB), cea mai mare bancă din sistemul financiar-bancar din Moldova.

”Aceste cifre nu sunt înfricoșătoare. Partea înfricoșătoare este ceea ce se întâmplă cu depozitele, cu investițiile interne și cu ieșirile de capital, ca urmare a conflictului”, a adăugat el.

Sute de mii de moldoveni au pașapoarte românești și își pot duce banii peste graniță într-un stat membru UE, dacă se simt nesiguri pe banii lor lăsați la Chișinău.

Însă cel mai slab și periculos aspect legat de economia Republicii Moldova este dependența sa energetică persistentă de Rusia, atât prin Gazprom, cât și prin particularitatea excepțională a Moldovei: în regiunea separatistă pro-rusă transnistreană, planificatorii economici din epoca sovietică au concentrat cea mai mare parte a industriei republicii, inclusiv o uriață centrală electrică pe gaz.

Până de curând, Moldova era complet legată de gazele rusești, fără vreo alternativă.

În octombrie, s-a inaugurat un interconector de gaze naturale cu România pe care Moldova a utilizat-o pentru a cumpăra niște cantități (mici) de gaze de pe piața spot europeană, dar prețul a fost de circa 10 ori mai mare decât plătea către Gazprom în timpul pandemiei de Covid-19, potrivit secretarului de stat pentru infrastructură și dezvoltare regională, Constantin Boroșan.

Așadar, Moldova a semnat un nou contract de furnizare de gaze, pe cinci ani, cu Gazprom, în octombrie. Prețurile gazului cumpărat din Rusia rămâne, evident, cu mult mai mic decât cel de pe piața europeană.

După ce populația țării a crescut prin venirea refugiaților din Ucraina, consumul este în creștere, iar situația este complicată suplimentar.

În ce privește electricitatea, Moldova are acum și o conexiune sincronizată la rețeaua electrică a Ucrainei.

Totuși, Boroșan a spus că Moldova tocmai a prelungit pentru încă o lună un contract expirat cu compania de electricitate din Transnistria, deoarece prețul acestuia era la jumătate față de cel oferit de Ucraina.

”Da, există solidaritate cu Ucraina, dar cum le putem explica cetățenilor noștri că vrem să cumpărăm energie mai scumpă? Cine are de câștigat?”, a mai spus el.

scroll to top