Bogații sunt mai puțin bogați: 60% dintre cei foarte bogați și-au văzut averea scăzând în 2022

Evoluția averii a fost diferită. Patru din zece dintre cei foarte bogați și-au văzut averea crescând. Dar, tendința generală a fost aceea de scădere. Europa a înregistrat cea mai mare scădere a averii cu 17%, în Australia scăderea a fost cu 11%, în Statele Unite ale Americii cu 10%, iar în Asia și Africa scăderile au fost cele mai mici, respectiv 7% și 5%.

O cauză importantă a scăderii averii celor bogați a fost majorarea ratelor de dobândă, măsură luată de toate băncile centrale. De altfel, procesul de creștere a dobânzilor a fost rapid și a afectat portofoliile investiționale ale oamenilor de afaceri.

De asemenea, evoluția ratelor de schimb valutar a avut drept rezultat o scădere a averii, creșterea rapidă a dolarului față de euro i-a luat pe mulți prin surprindere.

A fost, așadar, un amestec de creștere a dobânzilor cu ascensiunea dolarului. Raportul companiei de consultanță arată că Rezerva Federală americană a creat unul dintre cele mai rapide cicluri de creștere a dobânzilor din istorie. Totul pentru a lupta cu o rată a inflației aflată și ea la maxime istorice.

Raportul Knight Frank arată că în pofida riscurilor care există în economie, ceea ce este numit sentimentul pieței a avut o schimbare pozitivă. Investitorii văd deja oportunități pentru anul acesta, iar ratele dobânzilor vor atinge un punct de maximum. Totodată, 69% din investitorii bogați se așteaptă ca anul acesta să aibă o creștere a valorii portofoliului.

Ceea ce ne arată, pe de o parte, că investitorii consideră că zona cea mai grea a crizei a fost depășită, iar pe de altă parte, putem înțelege că pe piețele financiare sau pe piața imobiliară, scăderile sunt urmate de creșteri. Iar acest ciclu se poate repeta la o perioadă de câțiva ani.

Înțelegerea ciclurilor economice este esențială pentru public și pentru antreprenori. Toți trebuie să fie conștienți că anii de creștere sunt urmați de ani de scădere și invers.

Ca atare, investitorii și publicul larg trebuie să știe cum să se comporte din punct de vedere economic, adică să facă rezerve în anii buni, de creștere economică, iar în anii dificili de scădere economică să poată cheltui sau investi din resursele păstrate.

Și demnitarii politici sau ai băncilor centrale sunt preocupați de oamenii cu bani, sau mai exact sunt interesați de felul în care îi pot suprataxa. Joe Biden, președintele american, afirma recent că este timpul ca firmele americane bogate și cei mai bogați americani, în procentaj de 1%, să își plătească taxele în mod corect. Drept urmare, președintele american vrea să anuleze reducerile de taxe votate de administrația Trump.

Președintele Biden vrea ca oricine câștigă mai puțin de 400.000 dolari pe an să nu mai fie afectat de vreo creștere a taxelor și impozitelor. Economistul șef al Băncii Centrale Europene declara recent că gospodăriile cu venituri reduse și întreprinderile aflate în dificultate trebuie sprijinite. Cum? Prin creșterea taxelor și impozitelor plătite de cei bogați.

Anul trecut, guvernul spaniol a decis introducerea unei taxe speciale pentru 1% cei mai bogați cu scopul de a finanța, chiar și în parte, măsurile luate pentru a atenua șocul inflației. Aceste măsuri nu trebuie confundate cu ideea recentă a președintelui PSD care ar dori să introducă o taxă de 1%. Diferența este că dl Ciolacu ar dori o taxă pe cifra de afaceri, în timp de statele lumii îi taxează pe cei 1% cei mai bogați oameni din societate.

În concluzie, averile bogaților pot și ele să scadă, iar impozitarea marilor averi trebuie făcută cu precauție și fără să fie confundată cu taxarea companiilor.