Care sunt cei 15 factori care cresc riscul de demență cu debut precoce?

Consumul abuziv de alcool, proveniența dintr-un mediu socio-economic inferior, singurătatea și deficiența de auz se numără printre cei 15 factori care cresc semnificativ riscul de demență cu debut precoce, potrivit unui studiu “revoluționar”, transmite The Guardian.

Aproape 4 milioane de persoane din întreaga lume prezintă simptome de demență înainte de a împlini 65 de ani, iar 370.000 de persoane sunt diagnosticate în fiecare an.

În timp ce cercetările anterioare au constatat că modificările stilului de viață pot reduce riscul de demență în rândul persoanelor în vârstă, autorii noului studiu au declarat că aceasta este prima constatare care sugerează că riscul de demență cu debut precoce ar putea fi redus în același mod.

Studiul a analizat 350.000 de persoane sub 65 de ani care au făcut parte din studiul UK Biobank. Cercetătorii de la universitățile din Exeter și Maastricht au examinat ce ar putea afecta predispoziția unei persoane la demența cu debut precoce, inclusiv factorii genetici, de stil de viață și de mediu.

Aceștia au descoperit 15 factori care au crescut semnificativ riscul, inclusiv o educație formală mai mică sau un statut socio-economic inferior, factori de sănătate precum deficiența de vitamina D, deficiența de auz și depresia, precum și factori de stil de viață precum alcoolismul și izolarea socială.

“Studiul nostru a identificat 15 factori legați de stilul de viață și de sănătate care au fost asociați cu incidența demenței cu debut tânăr”, au declarat cercetătorii. “… Deși este necesară o explorare mai aprofundată a acestor factori de risc pentru a identifica potențiale mecanisme de bază, abordarea acestor factori modificabili se poate dovedi eficientă în atenuarea riscului de a dezvolta demență cu debut tânăr și poate fi ușor de integrat în inițiativele actuale de prevenire a demenței.”

Demența este una dintre cele mai mari boli cu care se confruntă infrastructura de sănătate din Marea Britanie, iar un studiu realizat luna trecută sugerează că 1,7 milioane de persoane din Regatul Unit ar putea avea această afecțiune până în 2040. În Marea Britanie, aproximativ 900.000 de persoane trăiesc cu demență, în timp ce peste 70.800 de persoane trăiesc cu demență cu debut precoce.

“Știam deja, din cercetările asupra persoanelor care dezvoltă demență la vârste mai înaintate, că există o serie de factori de risc modificabili. Pe lângă factorii fizici, sănătatea mentală joacă, de asemenea, un rol important, inclusiv evitarea stresului cronic, a singurătății și a depresiei. Faptul că acest lucru este, de asemenea, evident în cazul demenței cu debut tânăr a fost o surpriză pentru mine și ar putea oferi oportunități de reducere a riscului și în acest grup”, a declarat Sebastian Köhler, profesor de neuroepidemiologie la Universitatea din Maastricht și unul dintre autorii principali ai cercetării.

Dr. Janice Ranson, cercetător principal la Universitatea din Exeter, a declarat că cercetarea “deschide un nou drum în identificarea faptului că riscul de demență cu debut tânăr poate fi redus”.

Ea a adăugat: “Credem că acest lucru ar putea anunța o nouă eră în ceea ce privește intervențiile pentru a reduce cazurile noi ale acestei afecțiuni.”

“Asistăm la o transformare în ceea ce privește înțelegerea riscului de demență și, potențial, a modului de reducere a acestuia la nivel individual și societal. În ultimii ani, s-a ajuns la un consens tot mai mare cu privire la faptul că demența este legată de 12 factori de risc modificabili specifici, cum ar fi fumatul, tensiunea arterială și pierderea auzului. În prezent, se admite că până la patru din zece cazuri de demență la nivel mondial sunt legate de acești factori. Acest studiu de pionierat aduce o lumină importantă și foarte necesară asupra factorilor care pot influența riscul de demență cu debut tânăr. Acesta începe să umple un gol important în cunoștințele noastre. Va fi important să ne bazăm pe aceste constatări în cadrul unor studii mai ample”, a declarat Dr. Leah Mursaleen, șeful departamentului de cercetare clinică de la Alzheimer’s Research UK, care a cofinanțat studiul.

Studiul este publicat în JAMA Neurology.