Catastrofa Fukushima | Planurile de securizare a zonei până în 2051 ar putea fi prea optimiste

Se știe încă prea puțin despre rămășițele de combustibil nuclear topit rămas în interiorul reactoarelor distruse ale centralei nucleare de la Fukushima, chiar și la mai bine de un deceniu după dezastrul din martie 2011, pentru a putea spune dacă neutralizarea acestuia și securizarea zonei centralei va putea fi finalizată până în 2051, așa cum sună acum planurile, potrivit unei declarații îngrijorătoare a unui oficial al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), organismul de profil al ONU, citat de Bloomberg.

”Sincer vorbind, nu știu și nu cred că știe cineva”, a declarat Christophe Xerri, șeful echipei AIEA care analizează progresele în procesul de decontaminare a centralei.

În aceeași declarație, el a cerut Japoniei să accelereze studierea reactoarelor pentru a obține o mai bună înțelegere pe termen lung a procesului de dezafectare a lor.

Un dezastru planetar

Un cutremur uriaș, urmat de un tsunami, s-a petrecut în largul coastelor insulei japoneze Honshu în martie 2011. În urma catastrofei, au fost distruse sistemele de răcire de la centrala nucleară de la Fukushima, din nord-estul Japoniei, provocând topirea combustibilului nuclear aflat în trei reactoare, în ceea ce a reprezentat cel mai grav dezastru nuclear de la accidentul de la Cernobîl, din aprilie 1986.

Guvernul japonez și oficialii companiei care opera centrala au declarat că speră să finalizeze dezafectarea ei în termen de 30 de ani, deși unii experți spun că termenul fixat este prea optimist, chiar dacă, într-un interval ceva mai lung, ar fi totuși posibilă o dezafectare completă a Fukushimei.

Cea mai mare provocare este îndepărtarea resturilor de combustibil extrem de radioactiv din cele trei reactoare deteriorate și apoi gestionarea acestuia din punctul de vedere al radioactivității, a declarat Xerri, directorul Diviziei pentru Ciclul Combustibilului Nuclear și Tehnologia Deșeurilor Radioactive din cadrul AIEA.

”Avem nevoie să adunăm mai multe informații despre rămășițele de combustibil și ne trebuie mai multă experiență în recuperarea lor, pentru a ști dacă planul poate fi finalizat așa cum este plănuit, în următorii 30 de ani”, a declarat el presei.

Planul de decontaminare depinde de modul în care trebuie tratat combustibilul topit în vederea depozitării și gestionării sale pe termen lung, a adăugat el.

Analiza echipei AIEA, a cincea analiză complexă realizată de la dezastrul din 2011, a fost efectuată în special de la distanță, online, din cauza pandemiei de coronavirus. Doar Xerri și un alt membru al echipei au fost pe teren în zona centralei săptămâna aceasta, înainte de a realiza și a trimite raportul echipei către guvernul japonez, în cursul zilei de vineri.

În raport, echipa a evidențiat progrese în mai multe domenii în comparație cu ultima vizită făcută la Fukushima, în 2018, inclusiv realizarea îndepărtării combustibilului folosit dintr-un bazin de stocare aflat lângă unul dintre reactoarele distruse. Echipa a mai luat notă, de asemenea, și de decizia japonezilor de a începe deversarea în ocean a unor cantități masive de apă tratată, deși încă radioactivă, stocată în centrală, operațiune care ar urma să înceapă în 2023.

Deși specialiștii înțeleg acum mai bine comportamentul combustibilului topit în interiorul reactoarelor, detalii care pot fi esențiale lipsesc încă din peisajul complet, iar cercetările suplimentare pe această temă ar trebui accelerate, se mai arată în raport.

Echipa AIEA a încurajat Japonia să aloce resurse financiare suficiente pentru pregăti operațiunile planificate pentru perioadele de câte 10 ani care urmează până la finalul procesului de dezafectare. Cercetările noilor tehnologii necesare pentru decontaminare vor dura 10, poate chiar 20 de ani, a spus Xerri, îndemnând Japonia să aplice resurse suplimentare cât mai curând posibil.

Raportul a mai recomandat autorităților japoneze să pregătească planuri complete nu doar pentru curățarea reactoarelor distruse, ci și pentru dezafectarea întregii zone afectate de creșterea radioactivității, precum și pentru conturarea unei imagini cât mai clare asupra felului în care vor sta lucrurile în prefectura Fukushima la finalul întregului proces.

”În orice proiect, este important să îți stabilești niște obiective clare, iar acestea pot fi stabilite doar în urma unei viziuni bine definite asupra proiectului”, a mai spus Xerri.

Oficialii guvernamentali de la Tokyo și cei ai companiei care operează centrala, Tokyo Electric Power Company Holdings (TEPCO), nu au putut până acum să facă publică o imagine clară a modului în care va arăta instalația când se va termina procesul de dezafectare.

În aprilie, Japonia a anunțat că va începe să deverseze în ocean cantități mari de apă tratată, dar încă radioactivă, care s-a acumulat la centrală în perioada de după catastrofa din 2011. Miercuri, TEPCO a anunțat un plan pentru deversarea apei în larg printr-un tunel subteran, după ce aceasta va fi trecută prin încă un proces de decontaminare radioactivă, pentru a-i reduce radioactivitatea până la niveluri permise de normele internaționale.

AIEA a anunțat că este dispusă să contribuie cu tot ce poate la decontaminare și să coopereze ulterior pentru monitorizarea și implementarea evacuării apei.

O primă misiune AIEA privind procedura de deversare anunțată de TEPCO este așteptată să ajungă în Japonia în luna septembrie, a anunțat Agenția.