Ce impact economic vor avea Jocurile Olimpice asupra Franței?

Flacăra olimpică a sosit miercuri, 8 mai, la Marsilia, în fața a 200.000 de spectatori, cu doar câteva săptămâni înainte de deschiderea Jocurilor Olimpice și Paralimpice, care se vor desfășura între 26 iulie și 8 septembrie. Ce impact economic va avea această competiție asupra Franței?

La 15 aprilie, cu 100 de zile înainte de începerea evenimentului, președintele Emmanuel Macron a declarat pentru BFMTV/RMC că Franța a investit “două miliarde de euro” din fonduri publice pentru a construi facilitățile necesare pentru Jocuri, potrivit Euractiv.

“Locuințe, birouri, facilități sportive. Aceste două miliarde de euro au generat deja afaceri în valoare de peste șase miliarde de euro. Am pus la lucru 2.000 de companii și am creat locuri de muncă”.

Bugetul oficial pentru Jocurile Olimpice și Paralimpice din 2024 este estimat în prezent la 8,8 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o creștere de 15% față de cifra anunțată atunci când Franța și-a depus candidatura în 2017.

“În timpul edițiilor anterioare ale Jocurilor, anumite bugete au fost înmulțite cu șapte sau opt, așa că nu aș putea spune că a existat vreun derapaj [în cazul Franței]. Această creștere poate fi explicată prin inflație, în cadrul unui proiect multianual”,

a declarat pentru France 24 Christophe Lepetit, șeful studiilor economice de la Centre de droit et d’économie du sport (CDES).

Într-un raport privind Jocurile Olimpice publicat în iulie 2023, Curtea de Conturi a explicat că

“creșterea cheltuielilor față de bugetul de candidatură este în parte rezultatul inflației, exogenă organizării Jocurilor, care a fost mult mai mare decât cea anticipată. Cu toate acestea, două treimi din această creștere nu se datorează unor derapaje ale managementului sau unor modificări necugetate ale proiectului, ci unei subestimări clare a bugetului de candidatură”.

Potrivit ultimelor cifre, Comitetul de organizare a Jocurilor (COJO) dispune de 4,4 miliarde de euro pentru primirea sportivilor și organizarea competițiilor, 97% din această sumă provenind din surse private. Alte 4,4 miliarde de euro, din care 50% reprezintă fonduri publice, sunt, de asemenea, puse la dispoziția SOLIDEO, Société de Livraison des Ouvrages Olympiques, care este responsabilă de supravegherea construcției și renovării infrastructurii sportive și non-sportive.

În total, bugetul pentru competiție este estimat la puțin peste 10 miliarde de euro, adică 0,4% din PIB-ul francez, după cum subliniază Bruno Cavalier de la ODDO-BHF pentru Les Echos, o cifră similară cu cea pentru Jocurile Olimpice de la Londra din 2012. Această cifră nu ia în considerare “costurile induse” pentru stat, în special în ceea ce privește securizarea spațiilor publice.

Peste 15 milioane de vizitatori sunt așteptați în Franța pe durata competiției, și ar putea exista un “efect de aglomerație”, unii turiști amânându-și călătoria din cauza aglomerației excepționale din țară. Vor reuși afacerile generate de Jocuri să compenseze sumele implicate?

Vor fi jocurile profitabile?

Potrivit unui raport realizat de ODDO-BHF, impactul Jocurilor va avea probabil

“beneficii economice foarte limitate, sau chiar deloc, pe termen mediu”.

“Nu se așteaptă niciun impact macroeconomic semnificativ”,

notează studiul,

“dar vor exista efecte microeconomice și sectoriale”,

de exemplu în sectoarele mass-media, hotelier, de agrement, de catering, de băuturi, de bunuri de consum, de proprietăți și de transport.

Cu toate acestea,

“Jocurile ar trebui să finanțeze Jocurile”,

așa cum spune de ani de zile președintele Emmanuel Macron.

Potrivit unui studiu realizat de firma de consultanță Asterès, se așteaptă ca cheltuielile legate de organizarea Jocurilor să genereze 5,3 miliarde de euro în venituri fiscale și de asigurări sociale, o sumă în mare parte echivalentă cu cheltuielile publice efectuate.

Aceasta este o estimare prudentă, potrivit firmei, care nu ia în considerare impactul competiției asupra turismului sau a atractivității țării. Per ansamblu, Jocurile Olimpice ar putea susține creșterea economică a Franței pe parcursul verii, cu o creștere a PIB-ului de 0,5% în trimestrul al treilea, înainte de a scădea la 0,1% pentru următoarele trei luni.

În cele din urmă, va fi dificil să se facă o imagine completă a veniturilor financiare reale înainte de încheierea concursului și de realizarea unor noi studii.

“Nu găzduim un eveniment sportiv pentru a genera creștere economică, ci din motive geopolitice și sociale, pentru a poziționa Franța pe plan internațional”,

adaugă Christophe Lepetit. Rămâne doar ca Parisul să se asigure că nicio problemă de organizare sau de securitate nu va perturba competițiile.