Închide

Cea mai bătrână pădure a Europei, tăiată în două cu sârmă ghimpată. Care sunt efectele?

Avatar
Białowieża

Pădurea Białowieża. Sursa foto: International Wilderness Guide.

Timp de citire: 5 minute

Polonia plănuiește să construiască un zid de-a lungul graniței sale cu Bielorusia, în primul rând pentru a-i bloca pe migranții care fug din Orientul Mijlociu și Asia pe ruta bielorusă, decizie luată în special în urma crizei migranților de la granița dintre cele două țări, din toamna anului 2021. Însă zidul de sârmă ghimpată ar împărți vasta și bătrâna pădure Białowieża în două, cu efecte nocive asupra ecosistemului natural al acestui sit inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO, potrivit unei analize realizate de trei specialiști biologi și publicată în rezumat de revista The Conversation.

Pădurea Białowieża adăpostește peste 12.000 de specii de animale și include cele mai mari areale de pădure virgină primitivă care acoperea odinioară cea mai mare parte a zonei joase a Europei.

Acest tip de areale sunt prioritare pentru conservarea biodiversității, întrucât găzduiesc adesea ecosisteme unice, însă sunt din ce în ce mai amenințate de fortificarea granițelor.

Cei trei cercetători – Katarzyna Nowak, de la Stația Geobotanică Białowieża a Departamentului de Biologie de la Universitatea din Varșovia, Bogdan Jaroszewicz, profesor de biologie și director al Stației Geobotanice Białowieża a Universității din Varșovia, și Michał Żmihorski, șef de cercetare în domeniul biogeografiei la Institutul de Cercetare a Mamiferelor de pe lângă Academia Poloneză de Științe – au publicat în revista Science un articol în descriu modul în care gardul pe care Polonia plănuiește să îl ridice la granița cu Bielorusia ar pune în pericol această pădure transfrontalieră.

Cum va fi pus în pericol ecosistemul unic din pădurea Białowieża?

Adâncurile pădurii Białowieża sunt caracterizate printr-un peisaj tipic de pădure bătrână, bogată în material lemnos mort și în descompunere, de existența căruia depind viața mușchilor, lichenilor, ciupercilor, insectelor și a altor multe specii de vertebrate. Mamifere mari, precum zimbrul european, mistrețul, râsul și lupul, trăiesc în pădure, de ambele părți ale graniței.

Prin urmare, un zid sau un gard ar împiedica mișcarea acestor animale dintr-o parte într-alta, în arealul lor natural, împiedicând de pildă urșii bruni să recolonizeze partea poloneză a pădurii, acolo unde au fost observați recent, după o îndelungată absență.

Construcția zidului ar putea provoca, de asemenea, apariția de plante invazive în anumite zone și, în plus, ar însemna poluare fonică și luminoasă care va speria fauna sălbatică. Afluxul de oameni și vehicule, precum și deșeurile aferente activităților de construcție, care se vor adăuga celor deja acumulate (în principal materiale plastice), prezintă, la rândul lor, riscuri sanitare pentru animalele sălbatice.

Potrivit datelor prezentate de autoritățile poloneze, zidul va avea o înălțime de 5,5 metri, din structură solidă, cu rânduri de sârmă ghimpată în partea de sus. Acesta ar urma să înlocuiască gardul provizoriu de sârmă ghimpată de 2,5 m înălțime și 130 km lungime, construit în vara și toamna anului 2021. Noul zid va fi suficient de înalt pentru a afecta deplasarea păsărilor care zboară la altitudini mici, cum ar fi găinile sălbatice de pădure.

Zidul propus de Polonia aduce cu cel construit de Statele Unite de-a lungul unor părți ale graniței cu Mexicul. Cercetările de acolo, realizate cu ajutorul unor camere ascunse, arată că astfel de construcții descurajează mai puțin trecerea de o parte și de alta a oamenilor, însă încurcă în mod deosebit de grav viața animalelor sălbatice. Lista animalelor afectate de zidul dintre SUA și Mexic cuprinde specii ca jaguarul, bufnița pitică și bizonul american, care au fost împiedicate să mai ajungă la sursele de hrană și apă.

Gardurile construite în Europa sunt foarte diverse și nu există standarde în privința lor, din perspectiva afectării lumii animale.

De pildă, un gard de sârmă construit în 2015 de Slovenia de-a lungul graniței cu Croația a provocat moartea a numeroase exemplare de căprioare și stârci. Rata mortalității mamiferelor copitate de-a lungul gardului de frontieră sloveno-croată a fost de 0,12 exemplare pe kilometrul liniar de gard.

De-a lungul graniței dintre Ungaria și Croația, unde este construit un gard asemănător, mortalitatea în primele 28 de luni după construirea gardului a fost chiar mai mare, cu 0,47 exemplare de mamifere copitate pe kilometrul liniar de gard.

În plus, au fost observate mari aglomerări de căprioare roșcate la linia gardului, aglomerări care ar putea reprezenta un mediu propice răspândirii de boli și ar putea deranja dinamica pradă-prădător în cadrul ecosistemului, întrucât în acest fel acestea ar putea fi mai ușor de vânat de către dușmanii lor naturali, printre care se numără lupii.

Cei trei cercetători pun în discuție și eficacitatea gardurilor din perspectiva scopului propus, adică acela de a opri fluxurile migratorii umane.

Ei susțin că oamenii pot și vor folosi rute alternative de migrație, pe căi terestre, aeriene sau pe mare, în timp ce faunei sălbatice nu îi sunt puse la dispoziție astfel de variante alternative.

Există posibilitatea ca aceste ziduri să redirecționeze fluxurile umane și, într-o măsură mai mică, cele faunistice, către rute mai periculoase, cum ar fi traversările de râuri sau deșerturi, rute care se pot intersecta cu zone de mare valoare naturală sau culturală.

Barierele fizice, cum ar fi gardurile și zidurile, se întind astăzi pe 32.000 de kilometri de granițe în întreaga lume, cu creșteri semnificative ale acestei lungimi în ultimele decenii.

Potrivit unui studiu recent, aproape 700 de specii de mamifere sunt împiedicate să treacă granițele diferitelor țări de pe glob, ceea ce le zădărnicește adaptarea la schimbările climatice. În plus, fragmentarea populațiilor și a habitatelor aduce cu sine un flux genetic natural redus în cadrul speciilor și, drept consecință, o reziliență în scădere a ecosistemelor naturale.

Potrivit unui alt studiu, realizat de Transnational Institute, națiunile bogate acordă prioritate securității granițelor în raport cu acțiunile climatice, ceea ce contravine angajamentelor făcute la summit-ul COP26 din această toamnă, de la Glasgow, care a cuprins un acord cu privire la protejarea pădurilor lumii. Deja unele dintre cele 257 de păduri din Patrimoniul Mondial UNESCO eliberează mai mult carbon decât absorb, dar pădurea Białowieża este încă un peisaj sănătos și extrem de util în lupta cu emisiile de gaze cu efect de seră. Doar că zidul de la frontiera polono-bielorusă ar pune acest lucru în pericol.

Construcția unor astfel de ziduri tinde să ocolească sau să fie în contradicție cu legile naționale care au de-a face cu protecția mediului. Acestea fac inutile investițiile în conservare și biodiversitate, împiedicând totodată cooperarea transfrontalieră.

Ce ar putea fi făcut?

Cercetătorii precizează că este încă posibilă atenuarea unora dintre efectele nocive ale anumitor bariere fizice ridicate la frontiere.

Totuși, pentru aceasta este necesară, cel puțin, identificarea speciilor și habitatelor expuse riscurilor și proiectarea zidurilor în așa fel încât să se minimizeze pagubele asupra ecosistemelor. În unele cazuri, este posibilă chiar o așa-numită ”migrație asistată” a speciilor peste o barieră fizică, în cazul anumitor specii de animale.

Din informațiile disponibile la această oră, nu a fost efectuată nicio evaluare formală a costurilor sociale sau de mediu în cazul zidului proiectat de Polonia.

”Pe măsură ce schimbările climatice amenință să perturbe granițele și modelele migratorii ale oamenilor și ale faunei sălbatice, va trebui să reformulăm granițele nu doar din punct de vedere politic, ci și al modului în care le percepem din perspectivă ecologică. Acest lucru se întâmplă deja fără cercetătorii din domeniul biologiei. Zidurile – la fel ca și interdicțiile de călătorie – nu sunt sincronizate cu solidaritatea globală și cu acțiunile coordonate de care avem nevoie urgent pentru a proteja viața pe pământ”, concluzionează cei trei cercetători polonezi.

scroll to top