Totul se leagă | Cum ar putea să rămână Grivei flămând din cauza ”înverzirii” transportului aerian?

O serie de norme revizuite ale Uniunii Europene, trecute prin Parlamentul European și prin Consiliu, vor extinde plaja de materii prime care pot fi utilizate pentru producerea de combustibili sustenabili pentru avioane. Printre noile materii prime utilizabile se numără anumite resturi animale din industria prelucrării cărnii, care, în general, erau folosite în producția de hrană pentru animalele de companie. Acum, din cauza noilor modificări, industria de profil se teme că va ajunge în situația în care nu va mai putea să producă pe măsura cererii, scrie publicația Euractiv.com.

În conformitate cu normele revizuite, legislația UE privind combustibilul ecologic pentru avioane va fi extinsă și va cuprinde și combustibilii obținuți din așa-numitele ”deșeuri animale de categoria 3”. Acestea reprezintă piese ale unui animal sacrificat care, deși sunt, în principiu, comestibile, nu sunt consumate de obicei în Europa, din motive culturale. Spre exemplu, labele de pui, piei, copite, pene, lână, coarne, păr sau blană de animale. Lista completă, la finalul articolului.

Aceste deșeuri animale sunt folosite, în cea mare parte, pentru producția de hrană pentru animalele de companie, deoarece conțin substanțe nutritive valoroase.

În plus, ele sunt esențiale pentru industria oleochimică din Europa, care utilizează deșeurile animale pentru fabricarea unei multitudini de produse, printre care detergenți, vopsele sau produse farmaceutice.

Dacă definiția a ceea ce reprezintă un ”combustibil sustenabil” pentru aviație va fi extinsă și va include biocombustibilii fabricați din grăsimi provenite de la acest tip de deșeuri animale, acest lucru va duce la o criză de materii prime pentru alte industrii, potrivit Federației Europene a Industriei de Hrană pentru Animale de Companie (FEDIAF).

”Nu credem că ingredientele valoroase pentru hrana animalelor de companie, în special grăsimile animale de categoria 3, care sunt deja insuficiente, ar trebui folosite la avioane. Înainte de a stabili cote de combustibili sustenabili, factorii de decizie ar trebui să evalueze mai întâi impactul pe care îl au deciziile lor asupra capacității de a hrăni oamenii și animalele lor de companie”, a declarat Rosa Carbonell, președinta FEDIAF.

Opinia sa este împărtășită și de Sofia Ferreira Serafim, șefa unui grup de lobby care reprezintă industria oleochimică – APAG (European Oleochemicals and Allied Products Group), care a avertizat că, în cazul unei crize de materii prime biologice, industria pe care o reprezintă ar putea să treacă la utilizarea de combustibili fosili care să le înlocuiască.

”În timp ce producătorii de biocombustibili s-ar putea aproviziona dintr-o sumedenie de materii prime, industria oleochimică europeană are opțiuni foarte limitate. Există deja o presiune majoră asupra aprovizionării cu grăsimi animale de categoria 3, din cauza utilizării lor la fabricarea de biocombustibili pentru transportul rutier. Orice presiune suplimentară asupra acestei materii prime, care nu se găsește din abundență și cu care ne putem aproviziona doar din Europa, ne va afecta performanța în materie de sustenabilitate”, a spus ea.

Noile reguli ReFuelEU pentru aviație – repară pe-o parte, strică pe alta

Noul regulament destinat combustibililor pentru aviație – ReFuelEU – urmărește să reducă impactul transporturilor aeriene asupra schimbărilor climatice, prin înlocuirea kerosenului fosil cu alternative ”verzi”.

Așa-numiții combustibili sustenabili pentru aviație (SAF – sustainable aviation fuels) cuprind în compoziția lor anumiți biocombustibili și electrocarburanți de înaltă tehnologie, provenind, în unele cazuri, din materii prime reciclate.

În conformitate cu propunerea inițială a Comisiei – prezentată în iulie 2021 ca parte a pachetului ”Fit for 55” – materiile prime acceptabile pentru producția de biocombustibili SAF au fost limitate la cele prevăzute în anexa 9 a legislației UE privind energia regenerabilă.

Astfel, pentru producția de SAF se puteau utiliza deșeurile animale de categoria 1 și 2. Aceste deșeuri, printre care se numără creierul și măduva spinării animalelor care au murit pe cale naturală, neabatorizate, din pricina unor afecțiuni, boli sau accidente, sunt interzise în producția de hrană pentru animale de companie, din motive de siguranță alimentară.

În cadrul dezbaterilor privitoare la legislație, atât Parlamentul European, cât și Consiliul Uniunii Europene au convenit să extindă lista de materii prime incluse în respectiva anexă. Potrivit unor surse citate de Euractiv.com, unii eurodeputați s-au arătat îngrijorați de faptul că obiectivele privitoare la combustibilii sustenabili în aviație nu vor putea fi atinse din cauza lipsei de disponibilitate a materiilor prime, așa că au luat decizia de a lărgi plaja de aplicabilitate a noilor reglementări.

Conform poziției Parlamentului European, combustibilul de aviație va trebui să cuprindă 2% SAF din 2025, procent care va crește la 85% până în 2050 – o creștere semnificativă față de propunerea inițială a Comisiei Europene, de 63% SAF până în 2050.

Negocierile tripartite dintre Comisie, Parlament și Consiliu cu privire la reglementările ReFuelEU urmează să înceapă joi, 8 septembrie.

Capra, varza și lupul

Spre deosebire de industria oleochimică și de cea a fabricării hranei pentru animale, Consiliul European pentru Biodiesel (EBB) a salutat lărgirea listei de materii prime cuprinse în legislație, spunând despre deciziei că este ”o evoluție pozitivă”.

André Paula Santos, responsabil de Public Affairs la EBB, a reiterat poziția tradițională a Consiliului, potrivit căreia nu ar trebui să existe nicio discriminare între mijloacele de transport în ceea ce privește materiile prime acceptabile.

”Sperăm că în timpul negocierilor trilaterale definiția SAF este extinsă cât mai mult posibil”, a spus el.

Angel Alvarez Alberdi, secretarul general al Asociației Europene pentru Biocombustibili Avansați (EWABA), a declarat că extinderea definiției SAF ar fi o ”îmbunătățire categorică” a propunerii Comisiei, argumentând că astfel se va diminua presiunea asupra altor materii prime, în special asupra uleiurilor comestibile uzate și a deșeurilor animale de categoria 1 și 2.

”Salutăm faptul că ambele poziții, atât cea a Consiliului, cât și cea a Parlamentului European, lărgesc lista de materii prime, incluzând deșeurile animale de categoria 3. Avem încredere că se va ajunge la un acord final în acest sens în cadrul negocierilor trilaterale care urmează”, a spus el.

Advanced Biofuels Coalition LSB, o altă asociație din industria de profil, a refuzat să prezinte o poziție în dezbaterea legată de materiile prime, dar și-a reiterat apelul pentru un mandat specific privitor la standardele biocombustibililor avansați.

”Dacă instituțiile europene vor să accelereze angajamentul industriei de a investi în producția de SAF, ar fi recomandabil să se asigure un mandat specific pentru biocombustibilii avansați în cadrul regulamentului, alături de combustibilii sintetici”, a declarat Marko Janhunen, președintele Coaliției.

Atât activiștii de mediu, cât și companiile aeriene au argumentat împreună împotriva extinderii definiției SAF.

Companiile aeriene sunt îngrijorate de faptul că includerea de materii prime nesustenabile ar submina încrederea publică în SAF ca modalitate de decarbonizare a industriei aviației – un plan pe termen lung pe care și-au mizat operațiunile în viitor.

Pe lângă deșeurile animale de categoria 3, au fost exprimate preocupări specifice cu privire la includerea distilaților de acizi grași proveniți din palmier (PFAD), care reprezintă produs secundar al procesului de rafinare a uleiului de palmier, precum și a așa-numitelor ”recolte intermediare”, preluate din culturi în afara sezonului primar de vegetație.

”SAF-urile pe care le folosim la avioane trebuie să fie sustenabile. Nu putem deschide ușa biocombustibililor periculoși sau dăunători, cum ar fi derivații de ulei de palmier sau alte tipuri de grăsimi animale. Dacă vom lăsa să se întâmple acest lucru, va fi dăunător pentru planeta noastră și pentru credibilitatea industriei aviatice”, a declarat Matteo Mirolo, specialist în politicile din domeniul aviației la ONG-ul Transport & Environment, care militează pentru mobilitate sustenabilă.

Ce cuprinde lista deșeurilor animale de categoria 3?

Potrivit Regulamentului 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului, lista deșeurilor animale de categoria 3 cuprinde:

• carcase și părți de animale sacrificate sau, în cazul vânatului, cadavre sau părți de animale ucise și care sunt adecvate alimentației umane în conformitate cu legislația comunitară, dar nu sunt destinate alimentației umane din motive comerciale;
• carcase și părțile următoare care provin de la animale care au fost sacrificate într-un abator și au fost considerate adecvate pentru a fi sacrificate în vederea consumului uman în urma unei inspecții ante-mortem sau cadavre și părțile următoare care provin de la vânat ucis în vederea consumului uman în conformitate cu legislația comunitară:
  • carcase sau cadavre și părți de animale care sunt respinse ca fiind neadecvate pentru consumul uman în conformitate cu legislația comunitară, dar care nu au prezentat niciun semn al unei boli transmisibile oamenilor sau animalelor;
  • capete de păsări;
  • piei, inclusiv bucăți și așchii ale acestora, coarne și picioare, inclusiv falangele și oasele carpiene și metacarpiene, oasele tarsiene și metatarsiene ale animalelor, altele decât rumegătoare care necesită testare în vederea depistării EST, precum și ale rumegătoarelor care au fost testate cu rezultate negative
  • păr de porc;
  • pene;
• subproduse de origine animală provenite de la păsări și lagomorfe sacrificate la fermă, care nu prezintă semne de boală transmisibilă omului sau animalelor;
• sânge de la animale care nu au prezentat niciun semn al unei boli transmisibile oamenilor sau animalelor prin intermediul sângelui obținut de la următoarele animale care au fost sacrificate într-un abator după ce au fost considerate adecvate pentru a fi sacrificate în vederea consumului uman în urma unei inspecții ante-mortem, în conformitate cu legislația comunitară:
• subproduse de origine animală provenite din fabricarea produselor destinate consumului uman, inclusiv oase degresate, jumări și nămoluri rezultate în urma centrifugării sau separării, din prelucrarea laptelui;
• produse de origine animală sau alimente care conțin produse de origine animală, care nu mai sunt destinate consumului uman din motive comerciale sau din cauza unor probleme de fabricație sau defecte de ambalare sau a altor defecte din care nu poate apărea niciun risc pentru sănătatea publică sau animală;
• hrană pentru animale de companie sau furaje de origine animală sau alimente care conțin subproduse de origine animală sau produse derivate, care nu mai sunt destinate hranei animalelor din motive comerciale sau din cauza unor probleme de fabricație sau defecte de ambalare sau a altor defecte din care nu poate apărea niciun risc pentru sănătatea publică sau animală;
• sânge, placentă, lână, pene, păr, coarne, tăieturi de copite și lapte crud provenite de la animale vii care nu au prezentat semne ale niciunei boli transmisibile oamenilor sau animalelor prin intermediul produsului în cauză;
• animale acvatice și părți ale acestor animale, cu excepția mamiferelor marine, care nu au prezentat niciun semn de boli transmisibile omului sau animalelor;
• subproduse de origine animală din animale acvatice care provin din unități sau instalații de fabricare a produselor pentru consumul uman;
• următoarele materiale provenite de la animale care nu au prezentat niciun semn al unei boli transmisibile oamenilor sau animalelor prin intermediul materialului în cauză:
  • cochilii ale crustaceelor cu țesuturi moi sau carne;
  • următoarele care provin de la animale terestre:
    • subproduse de incubator;
    • ouă;
    • subproduse din ouă, inclusiv coji de ouă;
  • pui de o zi uciși din motive comerciale;
• nevertebrate acvatice și terestre, altele decât speciile patogene pentru oameni sau animale;
• animale și părți ale acestora din ordinele zoologice Rodentia și Lagomorpha;
• piei, copite, pene, lână, coarne, păr și blană provenite de la animale moarte care nu au prezentat niciun semn al unei boli transmisibile oamenilor sau animalelor prin intermediul produsului în cauză, altele decât cele menționate la litera (b) din prezentul articol;
• țesut adipos de la animale care nu au prezentat niciun semn al unei boli transmisibile oamenilor sau animalelor prin intermediul materialului în cauză și care au fost sacrificate într-un abator și au fost considerate adecvate pentru a fi sacrificate în vederea consumului uman în urma unei inspecții ante-mortem în conformitate cu legislația comunitară;
• deșeuri de catering.