Închide

Deficitul bugetar, încremenit. Daniel Dăianu sesizează o vulnerabilitate majoră a economiei românești

Avatar
Daniel Daianu Fb

Foto: Daniel Dăianu Facebook

Timp de citire: 2 minute

Comisia Europeană estimează pentru anul acesta un deficit de peste 6,5% din PIB pentru România, în timp ce Consiliul Fiscal îl prognozează la circa 6,4% din PIB. Procentele apar în Raportul de analiză a convergenţei „România – Zona Euro Monitor” nr. 15/2024 – „Europa şi pierderea dividendului păcii”. Situația a fost analizată de Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal și coordonatorul echipei de proiect.

Daniel Dăianu a remarcat faptul că anul trecut nu s-au luat măsuri pentru reducerea deficitului bugetar și s-a arătat sceptic că se vor lua anul acesta, în condițiile în care 2024 e an electoral.

„În acest context, cu multe riscuri şi pericole, sunt de înţeles dificultăţile pe care România le are în consolidarea bugetară, care ar trebui să se realizeze în următorii ani. Ca în alte state din UE, inflaţia IPC merge în jos şi este probabil să fie în jur de 5% la finele acestui an. Din păcate, deficitul bugetar este parcă încremenit la circa 6% din PIB (în metodologie europeană). În 2023, nu s-au realizat progrese faţă de 2022, iar anul acesta este electoral; presiuni sunt în creştere pe bugetul public. Dată fiind execuţia bugetară de până acum şi alte date, CE are estimări pentru 2024 ce duc deficitul la peste 6,5% din PIB. Consiliul Fiscal a estimat că deficitul va fi în jur de 6,4% din PIB în 2024, dacă nu se va recurge din nou la o tăiere drastică a cheltuielilor de capital, deşi programarea oficială este de 5% din PIB”,

a declarat Daniel Dăianu, citat de Agerpres.

În opinia sa, în următorii ani nu se poate ajunge la o scădere a deficitului bugetar în lipsa unor măsuri fiscale suplimentare. Mai mult, în 2025 se va aplica noua lege a pensiilor, care înseamnă o presiune suplimentară pe buget – circa 1,6% din PIB.

„Este aici o vulnerabilitate majoră a economiei, ce este atenuată, parţial, de nivelul încă rezonabil al datoriei publice (sub 50% din PIB), de resurse europene mari prin Cadrul Financiar Multianual (CFM) şi Planul National de Redresare şi Rezilienţă (PNRR)”,

a mai afirmat președintele Consiliului Fiscal.

Banii europeni, mană cerească pentru români

Acesta a mai afirmat că rezervele valutare de la Banca Națională a României (BNR) ilustrează intrarea masivă de fonduri UE:

„Banii europeni sunt un mare beneficiu al apartenenţei la UE, aşa cum NATO este centura de securitate pentru România. Banii europeni susţin reforme necesare, contribuie la dezvoltarea infrastructurii de bază, la susţinerea educaţiei şi sănătăţii publice, sprijină balanţa de plăţi etc. Aceste resurse ajută România să nu sufere o deteriorare a riscului suveran”.

Totodată, Daniel Dăianu a amintit că România e în procedură de deficit excesiv și UE cere Guvernului să trimită un program clar de consolidare fiscală:

„Acest program trebuie să ţină cont de impactul reformelor sistemului de pensii şi al celui de salarizare, care măresc cheltuielile rigide ale bugetului şi complică procesul de consolidare fiscală”,

a conchis Dăianu.

scroll to top