Închide

Dobânzile mari mușcă din creșterea economică: economia globală o ia la vale, estimează OECD

Avatar
statistics, transparency, company

Fotografie de geralt pe Pixabay

Timp de citire: 3 minute

Economia mondială se pregătește pentru un scenariu de încetinire a creșterii economice, întrucât ridicarea ratelor dobânzilor afectează activitatea economică, iar revenirea post-pandemică a Chinei dezamăgește estimările analiștilor, potrivit celui mai recent raport de prognoză al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), citat de Bloomberg.

Economia globală va decelera la 2,7% în 2024, după o creștere deja ”subnormală”, de 3% în acest an, potrivit ultimelor prognoze ale organizației. Cu excepția anului 2020, anul în care pandemia de Covid-19 și-a pus cel mai mult amprenta asupra economiei globale, 2023 ar marca cea mai slabă expansiune anuală de la criza financiară globală de acum 15 ani.

”Economia mondială rămâne într-o poziție dificilă, deși creșterea inflației pare să se modereze. În fapt, ne confruntăm cu dubla provocare a inflației și a creșterii economice slabe”, a declarat marți, economista șefă a OECD, Clare Lombardelli, într-o conferință de presă.

Organizația cu sediul la Paris a avertizat că riscurile aferente prognozei de față sunt înclinate, mai degrabă, înspre înrăutățire, în condițiile în care recentele majorări ale ratelor dobânzilor ar putea avea un impact încă și mai puternic decât fusese așteptat, iar inflația se poate dovedi persistentă pe mai departe, necesitând noi înăspriri monetare. Mai mult, problemele cu care se confruntă economia Chinei reprezintă ”un risc esențial” pentru performanța economică a întregii lumi.

”După un început de 2023 mai robust decât ne așteptam, grație prețurilor mai scăzute la energie și redeschiderii economiei chineze, creșterea globală este de așteptat să se modereze. Impactul unor politici monetare mai stricte devine din ce în ce mai vizibil, încrederea întreprinderilor și a consumatorilor a scăzut, iar redresarea din China s-a volatilizat”, precizează OECD în raportul citat.

Perspectivele sumbre îi vor testa pe bancherii centrali, mai ales efectul luptei lor de până acum împotriva inflației continuă să se reflecteze negativ în economie.

Banca Centrală Europeană a decis, săptămâna trecută, să crească ratele dobânzilor pentru a zecea oară la rând, cu toate că unele semnale indică faptul că aceasta ar fi reprezentat finalul ciclului de înăsprire monetară. .

OECD a avertizat că eventuala relaxare a politicilor monetare nu ar trebui să se afle încă pe agendă, în condițiile în care creșterile prețurilor de bază se află încă la ordinea zilei în multe țări. Ca atare, există o posibilitate limitată pentru orice reducere a ratelor dobânzilor până spre mijlocul anului viitor.

”Politica monetară trebuie să rămână restrictivă, cel puțin până când vor apărea semne clare că presiunile inflaționiste subiacente s-au diminuat în mod sustenabil”, arată raportul OECD.

Creștere cotațiilor petrolului cu 25% față de nivelul din luna mai a condus, de asemenea, la o creștere a inflației în unele țări, în funcție de expunerea lor la piața globală a petrolului și de statutul lor de importatori sau exportatori de combustibili fosili, a adăugat d-na. Lombardelli.

”Prețurile petrolului vor continua să fie potențial volatile în această perioadă. De aceea l-am evidențiat drept unul dintre riscuri. Impactul va fi evident, după cum am și până acum, o contracție a cheltuielilor gospodăriilor și a cererii agregate.”

Analizând perspectivele regionale și naționale, OECD și-a redus previziunile de creștere pentru zona euro pentru anul acesta și pentru 2024, estimând o scădere a economiei Germaniei de 0,2% în 2023. Astfel, Germania ar urma să fie singura economie din G-20, cu excepția Argentinei, care suferă o contracție economică.

Deși creșterea economiei americane va fi mai robustă decât arătau estimările din iunie, aceasta va încetini la 1,3% în 2024, de la 2,2% în 2023.

Revizuirile în scădere ale evoluției economice au fost dramatice în privința Chinei, unde economia ar putea crește cu mai puțin de 5% anul viitor, pe măsură ce cererea internă redusă și tensiunile structurale de pe piețele imobiliare își vor pune amprenta.

În finalul raportului, OECD avertizează în privința caracterului nociv al intervenției guvernelor naționale cu cheltuieli bugetare suplimentare, pentru a stimula creșterea. În schimb, potrivit economiștilor OECD, sprijinul guvernamental ar trebui redus, pentru a realcătui un spațiu de manevră al bugetelor publice în vederea abordării viitoarelor provocări investiționale și pentru a evita stimularea inflației pe care băncile centrale doresc să o stăpânească.

scroll to top