Duș rece de la CE: situația fiscală a României – îngrijorătoare, cererile de plată pe PNRR – întârziate

,
Autor:    -  
flags, symbol, europe
Fotografie de bepart64 pe Pixabay

Timp de citire: 6 minute

Cererea de plată cu numărul 3 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este întârziată comparativ cu stadiul în care ar trebui să ne aflăm şi este esenţial ca 2024 să fie folosit pentru a accelera implementarea PNRR, a declarat miercuri Céline Gauer, directoarea generală a SG RECOVER (Recovery and Resilience Task Force), structură aflată în cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene, la Conferinţa anuală privind implementarea PNRR, citată de Agerpres.

“În ceea ce priveşte redresarea, România, la fel ca şi celelalte ţări, arată că redresarea a funcţionat bine, rapid, un aspect pozitiv. Planul, dacă ne uităm, abordează toate provocările principale pentru ţară. Planul, concepţia planului a fost foarte bună”, a început ea declarația.

Ulterior, însă, a continuat cu semnale de alarmă îngrijorătoare:

”Ce vedem acum – şi acesta este principalul meu mesaj, în această dimineaţă – este o răscruce. 2024 este un an absolut esenţial pentru ţară. Un an care va stabili succesul sau eşecul ţării. Am spus că am rambursat 9 miliarde de euro pentru România şi este adevărat, dar trebuie să vedem ce a realizat România cu aceste fonduri. Vorbeam despre 2,6 miliarde de euro. Multe plăţi au fost prefinanţare, plata a fost făcută, dar cu condiţia ca tot planul să fie implementat, altfel banii vor fi returnaţi. Deci, da, e bine, sprijină economia, dar aveţi grijă, pentru că condiţia este finalizarea implementării planului. Şi cum merge? Am ajuns la cererea de plată numărul trei e bine, dar de fapt este întârziată comparativ cu stadiul în care ar trebui să ne aflăm şi este esenţial să folosim 2024 pentru a accelera această implementare”, a spus Gauer.

Ea a explicat că România mai are doar 29 de luni, un timp foarte scurt dacă trebuie să implementez 400 de jaloane şi ţinte.

“Acum, dacă vorbim despre reforme, am văzut reforme foarte importante adoptate: anticorupţie, energie, absolut esenţiale. Importante, trebuie menţinute în timp. Însă ce avem în faţa noastră? Reforme esenţiale, mai ales în domeniul fiscal. România este în situaţie de deficit excesiv, care nu va dispărea. Şi panelul pe teme fiscale va detalia. Deci această problemă, provocare a ţării nu dispare, va fi acolo, trebuie abordată şi reformele incluse în planul de reforme fiscale, care sunt în plan anul acesta, trebuie categoric să abordeze aceste probleme”, a afirmat Céline Gauer.

Ea a menţionat că trebuie rezolvată situaţia fiscală iar în cazul companiilor de stat este necesară o guvernanţă corespunzătoare.

“Situaţia fiscală trebuie soluţionată şi planul este doar un instrument pentru asta şi trebuie să facem asta acum, fiindcă 29 de luni e o perioadă de fapt foarte scurtă. Un al 2-lea exemplu de reformă pe care o să-l dau este despre întreprinderile de stat care joacă un rol foarte important în economia românească. Este important să existe guvernanţă corespunzătoare, o funcţionare adecvată. Implementarea reformelor şi asigurarea unei funcţionări adecvate a economiei în acest domeniu este absolut esenţială. Revenind la investiţii, 1,9 miliarde cheltuieli, foarte bine. Asta am înţeles de la domnul ministru, dar ce mai vedem? Vedem şi că multe activităţi sunt întârziate, multe investiţii nici n-au început în mod real, iar 29 de luni reprezintă o perioadă foarte scurtă pentru a finaliza totul. Sigur, anul trecut am revizuit Planul, l-am ajustat, am încercat să abordăm provocările menţionate anterior în ceea ce priveşte blocajele şi contextul geopolitic foarte dificil. Am putut face asta anul trecut, dar la anul viitor nu vom mai putea, pentru că 2026 nu se îndepărtează, se apropie. Ştiu că în această ţară sunteţi obişnuiţi cu politica de coeziune, cu n plus unu, n plus doi, n plus trei, cu mecanisme care să asigure absorbţia. Dar daţi-mi voie să vă expun foarte clar: aici avem o poveste foarte diferită, prelungirile nu se vor întâmpla”, a declarat Céline Gauer.

Ea a spus că orice cerere de plată care nu a fost trimisă până în august 2026, respectiv în 29 de luni, orice jalon şi ţintă care nu au fost realizate până în august 2026 se vor transpune în pierdere pentru România şi poate chiar returna anumite fonduri.

“Este o concluzie drastică, totul trebuie făcut acum, trebuie să acţionăm acum, nu există posibilitatea amânării sau prelungirii, pentru că timpul rămas este extrem de scurt până în 2026. Mesajul meu este un mesaj al urgenţei şi o solicitare de sprijin. Nu e vorba despre un guvern sau altul, este o chestiune care vizează întreaga ţară. Este important pentru toată lumea. De aceea este atât de important acest eveniment pentru că părţile interesate vor auzi despre progresele realizate. Avem toate ministerele de resort prezente. Pot să vă asigur că comisia va fi de partea dumneavoastră pe tot parcursul acestui proces. Ştim că este dificil, ştim că este an electoral, ştim că există provocări şi vom face tot ce putem pentru a vă ajuta. Dar, în esenţă, succesul sau insuccesul acestui instrument de dumneavoastră depinde şi vrem cu toţii să aibă succes, fiindcă e foarte important pentru ţară, pentru că aceste provocări abordate în Plan sunt provocările ţării şi trebuie soluţionate”, a mai afirmat Céline Gauer.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a declarat, în urmă cu o săptămână, că cererea de plată numărul trei din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) nu este blocată. Acesta a precizat că se află în dialog cu reprezentanţii Comisiei Europene pe cea de-a treia cerere de plată din cadrul PNRR, în valoare 2,7 de miliarde de euro, şi se aşteaptă la finalizarea cu succes a procesului şi intrarea banilor în bugetul ţării.

Precizările ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene vin în urma informaţiilor apărute în spaţiul public referitoare la blocarea cererii 3 din PNRR de către Comisia Europeană din cauza neîndeplinirii unor jaloane.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) a transmis Comisiei Europene pe 15 decembrie cea de-a treia cerere de plată din cadrul PNRR care o valoare totală de 2.669.705.062 euro (1.858.678.580 euro sub formă de granturi şi 811.026.482 euro sub formă de împrumuturi) şi acoperă un număr total de 74 ţinte/jaloane aferente trimestrului III 2022 şi trimestrului IV 2022.

Declan Costello, CE: ”Mă aștept ca deficitul României să fie mai aproape de 7% din PIB în acest an.”

Declan Costello, director general adjunct pentru afaceri economice și financiare în cadrul DG ECFIN (Direcția Generală Afaceri Economice și Financiare din Comisia Europeană), a criticat lentoarea cu care autoritățile din România pun în aplicare modificarea regimului microîntreprinderilor

”Referitor la regimul microîntreprinderilor, am vrea să vedem o implementare mai rapidă a reducerii pragului la microîntreprinderi”, a spus el, citat de Financial Intelligence.

Guvernul a restrâns deja regimul microîntreprinderilor, prin faptul că pragul de 500.000 de euro se aplică, din acest an, la firmele legate deținute de antreprenori.

Se pare că oficialii europeni ar vrea o reducere drastică a pragului la 60.000 sau 100.000 de euro.

Costello a mai precizat că reforma sistemului de taxare este piesa de bază, dar că nu Comisia Europeană trebuie să spună ce măsuri trebuie luate, ci acestea trebuie alese de Guvern.

Carmen Moraru, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice (MFP), a spus că, pe baza raportului de la Banca Mondială, se va face o analiză, iar când MFP va ajunge la un rezultat, se va legifera acel rezultat.

Și Céline Gauer a subliniat că restrângerea regimului pentru microîntreprinderi trebuie să aibă loc rapid:

”Trebuie să avem un impact semnificativ, ceea ce înseamnă o scădere rapidă a pragului pe microîntrepinderi, cu mult înainte de 2026”.

Ea a arătat că România este în procedura de deficit excesiv, problemă care nu va dispărea, iar această problema trebuie abordată, reforma fiscală fiind absolut critică.

Gauer a reiterat apoi faptul că multe investiții cuprinse în PNRR sunt întârziate, avertizând, în repetate rânduri, că orice jalon neîndeplinit la timp înseamnă că România nu va primi banii aferenți acelei investiții.

“Mesajul meu este unul de urgență și de apel la sprijin. Nu este vorba despre un anumit Guvern sau de altul. Comisia va sta lângă voi în acest proces, știm că este dificil, că sunt alegeri, dar în esență, succesul e în mâinile voastre. E important pentru țară ca PNRR să fie un succes”, a transmis reprezentanta Comisiei Europene.

Declan Costello, de la DG ECFIN, a mai spus:

”Suntem foarte îngrijorați de situația fiscală din România. Deficitul ar fi trebuit să fie corectat până în acest an. Ultima dată când am analizat cifrele anul trecut, ne așteptam la un deficit de peste 6% și se presupunea că va scădea în acest an. Vedem că tendința merge în direcția greșită. Execuția deficitului în prima parte a anului este slabă. În momentul de față, mă aștept ca deficitul să fie mai aproape de 7% din PIB în acest an. Deficitul fiscal combinat cu deficitul de cont curent este îngrijorător și reprezintă o amenințare pentru România în continuare. România are nevoie de un plan fiscal credibil pe termen mediu, cu o reformă fiscală. Este nevoie de reducerea pragului pentru microîntreprinderi.”

Céline Gauer a mai criticat și modul în care au fost făcute numirile la nivelul companiilor de stat și a reamintit autorităților de la București faptul că aceste companii de stat joacă un rol important în economie și ar trebui să aibă persoane care să le conducă în acord cu criteriile de performanță asumate.


Google News  Fiți la curent cu ultimele noutăți! Urmăriți AFACERI.news și pe Google News!