Efectul Putin: țițeiul, gazele și alte materii prime – săgeată spre cer. Bursele – pe roșu

La puțin timp după anunțul președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, privind semnarea documentelor prin care recunoaște cele două așa-numite ”republici populare” din estul Ucrainei și trimiterea unor ”forțe de menținere a păcii” în teritoriile acestora, prețurile materiilor prime și ale energiei au crescut spectaculos, potrivit datelor compilate de Bloomberg.

Pe piața europeană, gazele naturale au fost cele care conduc la capitolul scumpirilor, crescând rapid cu două cifre, cu până la 13%. Țițeiul Brent se apropia marți dimineața de 100 de dolari pe baril (la un maxim de 99,38 dolari pe baril), iar prețurile energiei și cărbunelui pe principala piață europeană, Germania, cunosc, la rândul lor creșteri.

Cotaţia barilului de ţiţei West Texas Intermediate a crescut cu peste 3%, până la peste 93 de dolari per baril, în timp ce uncia de aur a atins cea mai ridicată valoare din ultimele opt luni.

Creşterea cererii şi diminuarea stocurilor globale de petrol şi produse petroliere au alimentat şi ele tendinţa de apreciere, în condiţiile în care livrările suplimentare din Iran sunt incerte având în vedere că negocierile pe tema programului nuclear se prelungesc.

Cea mai recentă mișcare a Rusiei lui Putin este văzută drept o escaladare dramatică a conflictului Rusiei cu Occidentul, având la mijloc Ucraina, iar SUA, Uniunea Europeană și Regatul Unit au anunțat că intenționează să anunțe noi sancțiuni împotriva Rusiei, începând de marți.

Încă nu există detalii privind numărul de trupe rusești care ar putea pătrunde pe teritoriul Ucrainei sau când s-ar putea întâmpla asta, dar un conflict armat de proporții mai mari sau mai mici ar putea amenința aprovizionarea cu energie dinspre Rusia.

Piețele, în vrie

Moscova este cel mai mare furnizor de gaze către Europa, iar aproximativ o treime din cantitatea livrată spre UE ajunge, de obicei, prin conductele care traversează Ucraina. Mai mult, Rusia este un exportator important de mai multe tipuri de materii prime, de la țiței la metale sau produse rafinate din hidrocarburi.

În plus, sancţiunile impuse Moscovei ar putea întrerupe tranzacţiile cu energie, iar diminuarea capacităţii Rusiei de a face tranzacţii în valută ar putea perturba pieţele de materii prime, de la petrol şi gaze, până la metale şi produse agricole.

”Toate astea înseamnă preţuri mai mari la gaze pentru o perioadă mai lungă de timp, în contextul în care piaţa este foarte tensionată în ultimele câteva luni bune. Este posibil să urmeze şi unele sancţiuni impuse de SUA şi UE”, a menționat Katia Yafimava, analist la Oxford Institute for Energy Studies, într-o notă de analiză.

La hub-ul de gaze de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă la gaze naturale în Europa, cotaţiile futures pentru luna următoare au urcat marţi dimineaţa până la 82 de euro pentru un MWh. Ulterior cotaţiile au scăzut uşor chiar sub 80 de euro (77,85 euro pe MWh la ora 9:33, ora Amsterdamului), însă chiar şi aşa este vorba de preţ cu 10% mai mare decât cel înregistrat luni seara.

Bursele din întreaga lume au reacționat și ele.

În SUA, acțiunile au scăzut marți, în condițiile în care investitorii caută să găsească active de refugiu printre obligațiunile suverane.

Indicele Stoxx 600 a reușit să recupereze o pierdere de până la 1,8% la deschiderea ședinței, scăzând apoi cu 0,7%.

Petrolul, nichelul și aluminiul au crescut, comercianții socotind că riscul întreruperii aprovizionării din cauza potențialelor sancțiuni occidentale este destul de ridicat.

Acțiunile la Bursa din Moscova au scăzut cu peste 9%, prelungind scăderea de luni și contribuind la cea mai abruptă scădere de la anexarea Crimeei, în martie 2014. Rubla s-a depreciat la peste 80 de unități pentru un dolar american, după ce luni suferise cea mai abruptă depreciere intra-day din martie 2020.

Răspunsul așteptat al UE

Ambasadorii UE se vor întâlni marţi pentru a discuta posibile sancţiuni ca răspuns la decretul semnat de Putin, chiar dacă ar putea dura mai multe zile până când va fi finalizat un pachet de măsuri.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a catalogat recunoaşterea de către Rusia a independeţei teritoriilor separatiste pro-ruse din Ucraina drept o încălcare flagrantă a dreptului internaţional, a integrităţii teritoriale a Ucrainei şi a acordurilor de la Minsk.

”UE şi partenerii vor reacţiona cu unitate, fermitate şi hotărâre în solidaritate cu Ucraina”, a spus Ursula von der Leyen într-o postare pe Twitter.

Există mai multe semnale că o invazie a Ucrainei ar putea duce la suspendarea procedurii de autorizare a gazoductului Nord Stream 2, așa cum anunța luni după-masa cancelarul austriac, Karl Nehammer. Procedura de autorizare a fost pusă on hold la finele anului trecut, după ce operatorului i s-a cerut să respecte anumite cerinţe exprimate de Autoritatea de reglementare în sectorul energiei din Germania.

”O nouă întârziere în reluarea procesului de autorizare a Nord Stream 2 este posibilă”, a apreciat și Katia Yafimava.

Totuși, Europa este într-o poziţie mult mai bună pentru a face faţă unor eventuale perturbări în aprovizionarea cu gaze, comparativ cu situaţia de la finele anului trecut. Condiţiile meteo favorabile şi livrările record de gaze naturale lichidate din SUA au încetinit scoaterea de gaze din depozite, astfel că până la finele acestei luni gradul de umplere a depozitelor europene ar trebui să revină la media multianuală pentru această perioadă, după ce anterior a scăzut la un nivel record.

”Apreciem că există un buffer de stoc suficient pentru ca prețurile TTF să continue să scadă în Europa, pe parcursul verii”, potrivit unui raport al JPMorgan Chase & Co., referindu-se la prețurile oferite de hub-ul olandez Title Transfer Facility, hub-ul de referință pentru piața gazelor din Europa.