Erdoğan vs. NATO | Adevăratele motive ale opoziției Ankarei față de aderarea nordicilor la NATO?

Președintele Turciei Recep Tayyip Erdoğan a deschis luni un nou front de conflict în interiorul NATO, pe o temă care lasă să se întrevadă adevăratele motive pentru care Ankara se opune – sau măcar vrea să întârzie și să pună bețe în roate – aderării Finlandei și Suediei la organizația trans-atlantică. Într-o declarație făcută luni pentru presa turcă, șeful guvernului turc a spus că premierul grec Kyriakos Mitsotakis ”nu mai există” pentru el, acuzându-l pe liderul de la Atena că a încercat să blocheze vânzările de avioane americane de luptă F-16 către Turcia, în cadrul unei vizite pe care Mitsotakis a întreprins-o în Statele Unite, scrie Euractiv.com.

”Am convenit să nu amestecăm țări terțe în disputa noastră cu el. În ciuda acestui fapt, săptămâna trecută, el a făcut o vizită în SUA, a vorbit în Congres și i-a avertizat să nu ne dea F-16. Așa că, pentru mine, el nu mai există. Nu o să mai fiu niciodată dispus să mă întâlnesc cu el. Ne vom continua drumul și colaborarea doar cu politicieni onorabili, nu cu el!”, a declarat Erdoğan la o conferință de presă după reuniunea săptămânală a cabinetului.

În luna octombrie, Turcia a înaintat Statelor Unite o solicitare de a cumpăra 40 de avioane de luptă F-16 fabricate de Lockheed Martin și aproape 80 de kituri de modernizare pentru avioanele de război aflate acum în dotarea armatei turce.

De-a lungul timpului, Turcia și Grecia, ambele aliate în cadrul NATO, dar adversare istorice în Mediterana de Est, s-au aflat în dezacord cu privire la o sumedenie de probleme, printre care cele mai aprinse diferende au vizat granițele maritime, extinderea platformelor continentale ale celor două țări, controlul spațiului aerian și, poate mai ales, problematica Ciprului, insulă împărțită în două din punct de vedere etnic, între greci și turci.

În cadrul vizitei sale în Statele Unite, unde s-a întâlnit săptămâna trecută cu președintele american Joe Biden și cu înalți oficiali americani, premierul Kyriakos Mitsotakis a transmis că Grecia va începe procedurile pentru achiziționarea avioanelor de luptă F-35 din Statele Unite până în 2030.

De cealaltă parte, în 2019, Washington-ul a eliminat Ankara dintr-un program comun de producție a avioanelor F-35, după ce Turcia a cumpărat și a preluat livrarea de sisteme rusești de apărare antirachetă S-400.

Avionul de luptă invizibil F-35 (”stealth”) este cel mai avansat avion din dotarea aviației militare americane. După eșecul discuțiilor din programul pentru F-35, Turcia a decis să avanseze discuțiile pentru cumpărarea de avioane F-16.

În urma declarațiilor lui Erdoğan, purtătorul de cuvânt al guvernului grec, Giannis Oikonomou, i-a răspuns acestuia că Mitsotakis apără drepturile Greciei și dreptul internațional, precum și că politica externă a Greciei se bazează pe alianțele sale:

”Nu vom intra într-o polemică aprinsă cu conducerea Turciei. Politica noastră este o politică de principii”, a spus el într-un comunicat.

Erdoğan își arată mușchii în Siria

Tot luni, Recep Tayyip Erdoğan a declarat că Ankara va lansa în curând noi operațiuni militare de-a lungul granițelor sudice, pentru a crea zone de siguranță cu o adâncime de 30 de km înspre teritoriile siriene, pentru a combate amenințările teroriste din aceste regiuni.

”Ținta principală a acestor operațiuni vor fi zonele care reprezintă nucleele eventualelor atacuri împotriva țării noastre și a zonelor sigure”, a spus Erdoğan, fără a da detalii suplimentare.

Președintele turc a mai spus că operațiunile vor fi lansate de îndată ce forțele militare, de informații și de securitate își vor finaliza pregătirile.

Operațiunea va viza probabil nordul Siriei, unde Turcia a lansat mai multe operațiuni militare începând din 2016, pentru a submina acțiunile Unităților de Apărare a Poporului Kurd (YPG), o ramură armată siriană a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK).

YPG a contribuit, de asemenea, la formarea Forțelor Democratice Siriene (SDF), coaliția politico-militară pe care o conduc kurzii în Siria și pe care Statele Unite s-au bazat într-o măsură considerabilă în luptele împotriva Statului Islamic începând din 2014.

Declarația lui Erdoğan vine pe fondul obiecțiilor declarate ale Turciei cu privire la aderarea Finlandei și Suediei la NATO, acuzându-le că găzduiesc persoane asociate PKK – considerat grupare teroristă de către Ankara – precum și unii adepți ai lui Fethullah Gülen, fost amic politic al actualului președinte, ajuns adversar la cuțite cu acesta, autoritățile turce acuzându-l că a orchestrat tentativa de lovitură de stat din vara anului 2016.

”Bazarul oriental” al Ankarei

O sursă din interiorul UE familiarizată cu discuțiile a declarat pentru Euractiv.com că Turcia s-a angajat în tot acest timp într-o operațiune care seamănă cu un ”bazar oriental”, depunând eforturi mari pentru a obține tot ce se poate obține în urma amenințării cu veto-ul în privința aderării la NATO a celor două state nordice.

În ceea ce privește cazul Greciei, sursa citată a evidențiat faptul că țara este stat membru UE și, prin urmare,

”… Turcia nu poate cere nimic în schimbul șantajului său, din simplul motiv că atât Grecia, cât și Ciprul, au sprijinul întregii UE. Suedia și Finlanda sunt și ele membre UE, dar în acest caz, sunt mai vulnerabile, deoarece chestiunea se joacă la nivelul NATO, care nu este sub controlul Europei. Americanii au rolul primordial în rezolvarea acestui dosar”, a declarat sursa.

Aceeași sursă a adăugat că toată presiunea exercitată de Erdoğan este legată mai degrabă de problemele sale rămase în suspensie în relația cu Washington-ul privind achiziționarea de avioane de luptă F-16, nu se pretextul invocat de Ankara, despre problema ”terorismului” în cele două țări scandinave.

”Nu se pune problema în niciun fel ca Finlanda și Suedia, două țări cu un nivel avansat al situației statului de drept, să extrădeze oameni în Turcia, iar Ankara știe asta foarte bine”, a adăugat sursa citată.