Închide

Eurodeputații au votat interzicerea mașinilor noi pe benzină și motorină, începând din 2035

Avatar
traffic, highway, nature

Fotografie de realworkhard pe Pixabay

Timp de citire: 3 minute

Parlamentul European (PE) a votat miercuri propunerea de interzicere a introducerii în circulație a noilor mașini cu motoare cu combustie internă începând din 2035, în încercarea intensificării luptei împotriva schimbărilor climatice, printr-o dezvoltare mai rapidă a vehiculelor electrice, notează agenția Associated Press.

Plenul PE a votat la Strasbourg să solicite producătorilor de automobile reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu 100% până la jumătatea următorului deceniu. Acest mandat echivalează cu o interdicție a vânzării de mașini noi alimentate cu benzină sau motorină pe tot teritoriul celor 27 de state membre UE începând cu 2035.

Legislatorii UE au susținut, de asemenea, o reducere cu 55% a emisiilor de CO2 provenite de la automobile până în 2030, luând drept referință anul 2021. Propunerea votată subliniază o obligație deja în vigoare pentru industria auto, aceea de a reduce emisiile de CO2 cu 37,5%, în medie, până la sfârșitul deceniului curent, față de anul trecut.

Ecologiștii au salutat deciziile parlamentului. Transport & Environment, o alianță de ONG-uri cu sediul la Bruxelles, a declarat că votul oferă ”o șansă de luptă în vederea prevenirii schimbările climatice rapide”.

Obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 până în 2030 și interzicerea motoarelor cu ardere internă până în 2035 au fost propuneri ale Comisiei Europene care datează de anul trecut.

Mașinile contribuie cu aproximativ 12% la emisiile europene de gaze cu efect de seră.

Ce urmează?

Guvernele statelor membre UE trebuie să-și dea verdictele în următoarea perioadă – de ordinul câtorva săptămâni sau luni – înainte de aprobarea unui acord final al UE privind cerințe mai stricte privind emisiile auto.

Noua legislație este analizată cu atenție ca parte a unui pachet de proiecte legislative ale UE privind clima, care acoperă o serie de alte industrii poluante.

UE intenționează să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% în 2030 (în cadrul așa-numitului program Fit for 55), comparativ cu 1990, și nu doar cu 40%, prag convenit anterior pentru acel orizont.

O mare parte din reducerile emisiilor ar proveni de la centralele care produc energie electrică și de la facilitățile industriale. Cele două sectoare, spre deosebire de mașini, utilizează un sistem european de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), care reduce în fiecare an oferta totală de certificate de poluare necesare funcționării.

Șocul respingerii Fit for 55 și efectul de domino

Tot miercuri, Parlamentul European a cunoscut scene extrem de tensionate și, prin urmare, nu a reușit să avanseze acea parte a pachetului privind schimbările climatice, din cauza unei scindări în interiorul grupurilor politice cu privire la ritmul în care alocarea gratuită a unor certificate de emisie – spre deosebire de licitarea acestora – ar trebui treptat eliminată.

Plenul a cerut Comisiei de Mediu a Parlamentului European să redeschidă deliberările pe această temă. Astfel, forul european și-a amânat și deciziile cu privire la alte două inițiative conexe.

Prima viza crearea unui Fond Social pentru Climă, care ar fi fost menit să ajute persoanele și gospodăriile vulnerabile din UE să facă față tranziției spre energia curată – o problemă care a devenit tot mai sensibilă din punct de vedere politic, pe măsură ce războiul declanșat de Rusia în Ucraina a condus la creșterea prețurilor la combustibili, energie și gaze naturale.

Cea de-a doua ar fi urmat să introducă o taxă de import, fără precedent până acum, cunoscută sub numele de Mecanismul de Ajustare a Emisiilor de Carbon la Frontieră (Carbon Border Adjustment Mechanism – CBAM). Acesta ar fi primul instrument de acest fel care ar permite Uniunii Europene să crească, printr-o suprataxare, prețurile unor bunuri importate – inclusiv oțel și aluminiu – care sunt scutite, la locul lor de producție, de costurile de protejare a climei și combatere a schimbărilor climatice cu care se confruntă producătorii omologi din UE.

scroll to top