Europa a trecut cu bine iarna, dar nu a ieșit încă la liman. Cele 3 provocări majore pentru viitor
Europa s-a descurcat de minune în ultimul an, de la invadarea Ucrainei de către Rusia, în încercarea sa de a-și reduce dependența de petrolul și gazele rusești și în atenuarea crizei energetice cauzate de război, însă ”nu a ieșit încă la liman”, a declarat Fatih Birol, șeful Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), pentru postul american de televiziune CNBC. Într-o intervenție în direct duminică dimineața, el a creionat și cele mai importante trei provocări ale Europei în materie de energie în perioada următoare.
”Europa a reușit să-și reconfigureze piețele energetice, să-și reducă dependența de gazul rusesc la mai puțin de 4%, iar economia europeană a reușit deocamdată să evite recesiunea. Emisiile din Europa au scăzut, iar gradul de umplere a depozitelor de gaze este la niveluri foarte decente”, a declarat duminică Fatih Birol, directorul executiv al IEA, la CNBC.
Birol participă la summit-ul G-7 care se desfășoară în aceste zile la Hiroshima, în Japonia.
Birol a comentat că, deși Rusia a jucat, în mod tradițional, un rol esențial în piața energetică globală, dependența națiunilor occidentale de energia rusească a fost redusă drastic, iar sectorul energetic rusesc se află în centrul atenției sancțiunilor occidentale din cauza invadării Ucrainei.
”Țările din Europa au făcut o treabă foarte bună iarna trecută”, a declarat șeful IEA, subliniind că regiunea a reușit să evite întreruperile aprovizionării cu energie și să țină la distanță criza energetică pe durata sezonului hibernal, parțial datorită unei ierni mai blânde decât fusese anticipat.
Birol avertizează, însă, că piața energiei din Europa mai are trei obstacole principale de depășit în acest an.
Provocarea nr. 1: creșterea cererii de energie din China
Oferta de energie și materii prime energetice a fost abundentă anul trecut la nivel global, în condițiile în care China era încă sub imperativul pandemie de Covid-19, iar autoritățile de la Beijing, fideli politicii lor ”Covid-zero”, au blocat o bună parte din economie. Ca atare, cererea Chinei de petrol și gaze a fost în scădere, din cauza încetinirii activității economice.
Lucrurile s-au schimbat, iar cererea Chinei crește și va mai crește, așa încât Europa s-ar putea confrunta cu o iarnă mai dificilă în acest an.
Cererea de GNL (gaz natural lichefiat) din China este de așteptat să crească în a doua jumătate a anului, anticipează Birol, care a adăugat că importurile de gaze ale Chinei reprezintă un factor determinant al cererii pe piețele globale de gaze naturale.
Totuși, Birol opinează că situația ar putea să nu fie chiar atât de severă pentru europeni: prețurile ar putea avea fluctuații mai mici decât estimările actuale, iar ”boom”-ul cererii chinezești să se lase așteptat.
Lucrurile stau diferit, însă, în ce privește cererea de petrol, atrage atenția Birol.
Abandonarea politicii ”Covid-zero” de către Beijing, în luna decembrie, a determinat creșterea semnificativă a cererii, IEA prognozând că cererea globală de petrol va crește cu peste 2 milioane de barili pe zi în acest an.
Nu este deloc surprinzător faptul că China, al doilea cel mai mare importator de petrol din lume după SUA, va aduce aproape 60% din acest plus de cerere, estimează Birol.
Provocarea nr. 2: problema eventualului default al SUA
Jucătorii de pe piața globală a energiei urmăresc cu mare atenție negocierile aprinse dintre Casa Albă și republicani cu privire la plafonul datoriei SUA. Dacă nu se va ajunge la un acord, Statele Unite s-ar putea confrunta, la începutul lunii iunie, cu o situație de default, deși acest lucru este văzut drept puțin probabil.
Negocierile dintre părți au fost întrerupte pe perioada în care președintele Joe Biden participă la summitul G-7 din Japonia, însă urmează să se întoarcă la Washington duminică, la finalul summit-ului.
Într-o conferință de presă organizată în marja summit-ului de la Hiroshima, președintele Biden a declarat că ”nu este deloc îngrijorat” de cursul negocierilor și că ”vom putea evita un default.”
Birol a declarat că eventualitatea intrării SUA în incapacitate de plată, chiar temporară, ar conduce automat la scăderi majore ale cererii de petrol și a cotațiilor, însă, la fel ca Joe Biden, Birol apreciază că un astfel de scenariu este puțin probabil:
”Aș evita să vă dau estimări precise, dar ne-am putea aștepta la o scădere semnificativă a prețului petrolului, dacă s-ar ajunge în situație de default. Sunt convins că această problemă a Statelor Unite va fi tratată cu răspundere și că bunul simț va prevala. Ca atare, nu văd un risc major pentru piețele globale ale petrolului.”
Cotațiile petrolului au revenit ușor pe plus în ședințele de vineri, după ce joi înregistraseră scăderi de peste 1%, în condițiile în care investitorii au revenit la un optimism prudent cu privire la riscurile de nerambursare a datoriei SUA, apreciind că acestea se vor diminua, pe măsură ce negocierile se vor relua.
Provocarea nr. 3: totuși, dependența față de Rusia
O altă provocare majoră cu care se confruntă piețele energetice ale Europei este că dependența lor de gazul rusesc nu a fost complet eliminată, iar perspectiva aprovizionării cu gaze pentru sezonul rece este încă relativ incertă.
Multe țări europene au fost nevoite să adopte diferite scenarii de criză energetică anul trecut, când importurile de gaz rusesc au fost reduse drastic sau chiar oprite.
Exporturile de gaze ale gigantului rus Gazprom către Elveția și UE au scăzut cu 55% în 2022, potrivit datelor companiei ruse făcute publice în luna ianuarie.
Birol consideră că, dacă, din motive politice, livrările de gaze din Rusia s-ar reduce încă și mai mult înaintea iernii viitoare, atunci Europa s-ar putea confrunta din nou cu ”anumite provocări” în perioada critică a aprovizionării pentru sezonul rece.
Cât despre viitorul mai îndepărtat, Birol crede că atât țările europene, cât și celelalte țări membre ale G-7, și-au luat gândul de la revenirea la un curs al afacerilor cu Rusia asemănător celui de dinainte de februarie 2022, adăugând că povestea cu abundența gazului rusesc este ”terminată”:
”S-a terminat definitiv”, a mai spus el.