Închide

OPINIE Florin Andrei: Despre inflație și alți demoni (economici)

Avatar
Inflatie

Foto: unorthodoxventures.com

Timp de citire: 4 minute

Intrăm în ultimul trimestru al acestui an, al doilea an pandemic, iar una dintre problemele cu care ne confruntăm la nivel macro-economic este inflația, mai pe înțeles creșterea prețurilor.

Articolul de față își propune să explice fundamentele economice pentru a înțelege modul cum ne afectează inflația dar, în același timp, prezintă o foarte scurtă viziune asupra evoluției economice în viitorul apropiat.

Inflația este una dintre cele mai importante statistici economice pentru că arată cum au evoluat prețurile de consum și arată cum evoluează puterea de cumpărare a banilor – este de fapt unul dintre indicatorii cei mai urmăriți de către populație pentru că arată evoluția prețurilor la alimentele și serviciile de bază.  Într-o explicație simplistă, inflația se calculează în funcție de bunurile și serviciile din coșul de consum care conține cele mai reprezentative elemente, spre exemplu pentru doamne ar putea fi de interes că prețul florilor nu este inclus însă cel al confecțiilor de haine este, indicele inflației fiind calculat în funcție de evoluția prețurilor, lunară și anuală, proporțional cu ponderea pe care o ocupă fiecare element în coș.

Trebuie spus faptul că rata inflației este în apanajul Băncii Naționale ca obiectiv principal de politică monetară – țintirea directă a inflației prin intermediul ratei dobânzii de politică monetară, al rezervelor minime obligatorii ale băncilor și al canalului monetar.

Alături de cursul de schimb, inflația este un ”demon” economic pentru că afectează puterea de cumpărare a populației. Istoria începutului de capitalism în România a fost presărată cu episoade dramatice pentru consumatorul român care a resimțit o inflație de peste 200% în 1992 și 1993 iar în 1997 o revenire din nou peste 150%. Mai precis o sticlă de ulei de floarea soarelui al cărei preț era de 120 de lei în 1992 a ajuns la peste 360 lei în anul 1993. Ar fi util de amintit că la începutul anilor ’90 Statul Român acorda subvenții pentru alimentele de bază.

Să revenim totuși în prezent și în concret, istoria (economică) ne ajută să înțelegem mai bine tema articolului dar subiectul cotidian este cu totul altul. Pandemia de coronavirus a forțat guvernele să introducă măsuri de limitare a mișcării prin închiderea unor spații comerciale ceea ce a condus la o limitare a posibilității de consum a populației iar vânzările online nu au putut suplini în totalitate, iar de servicii nici nu se pune problema de online – argumentul nr. 1. Al doilea aspect ce trebuie reținut este că guvernele au introdus sume mari de bani în economie pentru a stimula revenirea și creșterea economică. Fiind mai mulți bani în piață evident că era de așteptat să se genereze inflație sau mai precis mai mulți bani în piață determină și creșteri de prețuri – argumentul nr. 2. Al treilea aspect de care trebuie să ținem cont este că odată restricțiile ridicate consumul populației a crescut, iar oferta nu a fost suficient de mare ceea ce a condus la creșteri de prețuri – argumentul nr. 3. Astfel, deși am pornit la drum în 2021 cu o inflație de 3%, am ajuns la peste 5% în august 2021 iar perspectivele sunt în continuare de creștere.

Cele trei argumente enunțate mai sus arată cauzele ”normale” ale creșterilor de prețuri din ultima perioadă. Totodată, acestora li se mai adaugă un aspect foarte important – creșterea prețurilor la energie (electricitate, gaze naturale și combustibili). Ei, aici avem altă discuție! Decizia de re-liberalizare a pieței au fost în concordanță cu funcționarea unei piețe normale însă modul în care s-a făcut această revenire la prețurile de piață a fost total neprofesionistă și nu a pregătit populația pentru ceea ce urma să vină.

Creșterile de prețuri la petrol, electricitate sau gaze naturale sunt factori care influențează puternic inflația pentru că antrenează scumpiri în lanț, de la transporturi până la panificație și alte bunuri sau servicii dependente de energie. La finalul lui 2019 știam deja că ne așteaptă doua re-liberalizări ale prețurilor la energie, prima la energie electrică începând cu 31 decembrie 2019 iar a doua, începând cu 1 iulie 2020 la gaze naturale – măsurile de re-liberalizare erau de fapt revenirea la situația de piață concurențială, oprită de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 114/2018, o reglementare cu un puternic caracter protecționist, pe alocuri contrar pieței libere. Efectele re-liberalizării au început să apară odată cu modificările contractuale și cu scumpirile efectuate de către principalii furnizori de gaze naturale și electricitate. Spre exemplu, în luna august 2021 costul energiei electrice a fost cu 24,6% mai mare față de cel înregistrat în august 2020, cel al gazelor a înregistrat o creștere de 20,5% iar combustibilii au adăugat și aceștia 14% în aceeași perioadă. Evident, aceste creșteri de prețuri la energie au cântărit greu în inflație și mai ales în creșterile de prețuri la produsele sau serviciile care depind de energie.

Ce se va întâmpla în continuare? 

În momentul de față principalii factori care mențin o inflație ridicată sunt prețurile din energie întrucât cererea post-pandemie s-a normalizat. Mă aștept la o inflație aproape de 6% la finalul anului 2021 / începutul anului 2022 ca urmare a creșterilor de prețuri din electricitate și gaze naturale din timpul iernii. Evident, acestea vor antrena și alte creșteri de prețuri ale produselor dependente de energie în producție.

Ce va face Banca Națională a României? 

Cel mai probabil va scumpi banii, adică va mări rata dobânzii de politică monetară pentru a ține inflația sub control.

Ce va face Guvernul? 

Executivul a lansat o schemă de ajutor a populației pentru a contracara efectele creșterilor de prețuri la electricitate și gaze naturale. Va fi eficientă această schemă? Puțin probabil având în vedere mecanismul complex de identificare a încadrării în schema de ajutor și modul ușor birocratic de aplicare – gândiți-vă o secundă că populația la risc care va avea nevoie de aceste ajutoare nu este atât de instruită și familiară cu interpretarea (corectă) a legislației întortocheate.

Altfel, sperăm la mai bine, deși piețele internaționale nu arată prea….roz.

P.S. Despre piețele internaționale într-un viitor articol.

scroll to top