Frământarea politică începe să se simtă: Fitch revizuiește în jos perspectiva ratingului României
Agenția Fitch Ratings a revizuit negativ perspectiva ratingului pentru datoria suverană pe termen lung în valută străină a României de la ”stabilă” la ”negativă”, confirmând totodată ratingul suveran la ”BBB-”, transmite agenția în analiza dedicată României.
Agenția de rating a apreciat că, în contextul politic volatil din țară, este necesară o actualizare a perspectivei României în afara calendarului obișnuit, în condițiile unei ”modificări semnificative a bonității emitentului”.
Factorii care au condus la această abatere de la calendar sunt detaliați în cadrul analizei, care cuprinde factorii-cheie care creează peisajul complet și justifică ratingul și perspectiva sa viitoare.
Factorii-cheie
Revizuirea perspectivei reflectă următorii factori cheie şi importanța lor relativă în luarea deciziei:
Factori de importanță ridicată:
- Incertitudinea politică afectează perspectivele fiscale:
- Incertitudinea politică a crescut semnificativ şi este de aşteptat să aibă un impact negativ asupra consolidării fiscale.
- Alegerile prezidenţiale au fost anulate de Curtea Constituţională după victoria surprinzătoare a candidatului ultranaţionalist Călin Georgescu, din cauza acuzaţiilor de interferenţă electorală străină/rusă.
- Mandatul actualului preşedinte, Klaus Iohannis, a fost extins până la alegerea unui nou preşedinte.
- Parlament mai divizat:
- Alegerile parlamentare au dus la o creştere a partidelor de extremă dreapta, anti-UE, reflectând polarizarea societăţii.
- Se estimează formarea unei coaliţii pro-europene înainte de sfârşitul anului 2024, dar durabilitatea acesteia este incertă.
- Deficite bugetare mari:
- Se estimează că deficitul bugetar al guvernului general va creşte la 8,2% din PIB în 2024, faţă de 7,2% prognozat anterior.
- Creşterea rapidă a cheltuielilor, inclusiv salariile din sectorul public şi creşterile de pensii nesustenabile, contribuie semnificativ la acest deficit.
- Consolidare fiscală dificilă:
- Fitch estimează un deficit guvernamental de 7,5% din PIB în 2025 şi 6,8% în 2026, mai mult decât dublul mediei actuale pentru ratingurile „BBB”.
- Datorie publică în creştere:
- În scenariul de referință, raportul datoriei publice generale în PIB va crește de la 49% în 2023, la 62% în 2026, peste mediana actuală estimată a țărilor cu rating ”BBB”, de 56%, urmând să crească brusc până la aproximativ 70% din PIB până în 2028.
Factori de importanță medie:
- Dezechilibre externe mari:
- Deficitul de cont curent va creşte la 8% din PIB în 2024, reflectând competitivitatea externă slabă a economiei româneşti.
- Credibilitate politică erodată:
- Una dintre ancorele politicii economice ale României a fost respectarea cadrului european, dar acum guvernul țintește o ieșire din Procedura pentru Deficit Excesiv (PDE) abia în 2031, prin aducerea deficitului sub 3% din PIB. Procedura a fost deschisă înainte de pandemie, în 2020, iar condiționalitatea fiscală a fost, de asemenea, o parte integrantă a obiectivelor Fondului pentru Redresare și Reziliență, așa cum a fost convenit cu UE. Evaluarea actuală arată că credibilitatea ancorei fiscale pe termen mediu a slăbit substanțial, din cauza măsurilor de cheltuieli nefinanțate și a derapajelor fiscale repetate. Fitch consideră că incertitudinea politică amplifică aceste riscuri.
- Creştere economică slabă:
- PIB-ul a scăzut cu -0,3% în trimestrul III 2024, reflectând o încetinire semnificativă a economiei.
- În mod special, exporturile s-au remarcat printr-o performanță slabă în 2024, în timp ce consumul gospodăriilor a rezistat la nivel ridicat, datorită creșterii puternice a veniturilor, alimentate de orientarea fiscală relaxată.
- Deși România a avut o perioadă de creștere economică puternică înainte de pandemie, creșterea medie a PIB-ului centrat pe trei ani este de doar 1,5% în 2024, comparativ cu mediana actuală de 3,3% a țărilor cu rating ”BBB”.
- Având în vedere poziția ciclică actuală slabă și o redresare mai puțin pronunțată în zona euro, Fitch a revizuit în jos prognoza PIB-ului și pentru 2025 și 2026, la 1,4, respectiv 2,2%.
Alte factori care influenţează ratingul:
- Puncte forte și puncte slabe structurale:
- Ratingul ”BBB-” al României este susținut de apartenența la UE și de intrările de capital aferente care susțin convergența veniturilor, finanțele externe și stabilitatea macroeconomică.
- PIB-ul pe cap de locuitor, indicatorii de guvernanță și de dezvoltare umană sunt peste alte țări din categoria ”BBB”.
- Aceste puncte forte sunt echilibrate cu deficitele mari și persistente ale bugetului și de cont curent, incertitudinile politice ridicate, rigiditățile bugetare mari și o poziție destul de ridicată a debitorului extern net.
- Stimularea economiei grație fondurilor UE:
- Se preconizează că fluxurile mari de fonduri UE, inclusiv fondurile de coeziune din cadrul financiar multianual (2021-2027) și fondurile de redresare și reziliență, urmează să accelereze și să susțină creșterea, în special investițiile, începând cu 2025.
- Dincolo de stimulul direct al cererii, fondurile UE ar trebui să îmbunătățească și potențialul de creștere al economiei, accelerând recuperarea față de nivelul mediu al UE.
- Fondurile UE vor fi deosebit de relevante până în 2026, deoarece pot oferi stimulente anticiclice în contextul ajustărilor fiscale.
- Condiții de finanțare favorabile:
- În timp ce România s-a bucurat de condiții de piață în general favorabile și de lichiditate mare a pieței în ultimii ani, cerințele mari de finanțare expun ratingul suveran la posibile modificări în sentimentul investitorilor, inclusiv din cauza evoluțiilor politice, după cum este exemplificat de o creștere temporară de 40-50 de puncte de bază a randamentelor interne, la sfârșitul lunii noiembrie.
- În ciuda creșterii datoriilor, raportul dintre plata dobânzii și veniturile este de 6,4% în 2024, mai favorabil decât mediana de 7,5%.
- Sector bancar solid:
- Sectorul bancar din România este bine capitalizat, profitabil și lichid, cu finanțare în principal din depozite granulare ale clienților locali.
- În ciuda provocărilor economice, calitatea activelor a rămas solidă, cu o rată a creditelor neperformante de doar 2,5%.
- Rentabilitatea a atins probabil un punct de vârf în 2023, dar ar trebui să rămână ridicată pentru băncile mai mari în următorii doi ani, în vreme ce impozitul impus pe cifra de afaceri afectează mai semnificativ băncile mai mici.
- ESG – Guvernare:
- România are un Scor de relevanță ESG (RS) de ”5[+]” atât pentru Stabilitate Politică și Drepturi, cât și pentru Statul de drept, Calitatea instituțională și de reglementare și Controlul corupției.
- Aceste scoruri reflectă ponderea mare pe care o au indicatorii de guvernare a Băncii Mondiale (WBGI) în modelul Fitch de evaluare. România are un clasament WBGI mediu, în apropiere de 60%, reflectând o istorie recentă cu tranziții politice pașnice, un nivel moderat de dezvoltare a drepturilor de participare a publicului la procesul politic, o capacitate instituțională moderată, o consacrare a statului de drept și un nivel moderat de corupție.