Fumatul ucide, ce e de făcut? Cercetătorii vin cu soluții de reducere a efectelor lui nocive
Nu mai este un secret pentru nimeni faptul că fumatul ucide mai mult de 8 milioane de persoane în fiecare an, adică aproape de două ori numărul deceselor provocate de pandemia Covid-19 până în prezent. Datele arată că între 1999 și 2019, fumatul a provocat 20,2% din totalul deceselor la bărbați și 5,8% la femei. În cadrul celei de-a patra ediții a ”Forumului Științific privind reducerea efectelor nocive ale fumatului: produse inovatoare, cercetare și politici publice”, experții au convenit că reducerea pagubelor cauzate de tutun trebuie să constituie linia de apărare a umanității împotriva acestui flagel, potrivit declarației finale a evenimentului, desfășurat la Atena, la finalul lunii septembrie.
Peste 300 de participanți din 42 de țări, printre care 62 de vorbitori reprezentând 31 de țări ale lumii, au luat parte la al patrulea Summit organizat de asociația SCOHRE, nou-înființata ”Asociație Internațională pentru Controlul și Reducerea Efectelor Nocive ale Fumatului”, care își propune să găsească o abordare nouă și mai cuprinzătoare a politicilor de control al fumatului, care să implice în decizii și fumătorii.
În cadrul evenimentului, a fost adoptată o abordare ”360 de grade”, care a acoperit toate aspectele temei, prin participarea unor cercetători ai modalităților de reducere a efectelor cauzate de tutun din diverse domenii de cercetare, de la științe teoretice, până la drepturile omului, etică, politici de sănătate și politici economice și fiscale.
Progresul la nivel global în privința combaterea tutunului a primit un impuls în momentul aprobării de către Organizația Mondială a Sănătății a ”Convenției-Cadru pentru Controlul Tutunului” (FCTC – Framework Convention on Tobacco Control), în 2005.
În ciuda progreselor, în prezent există în lume 1,14 miliarde de fumători activi. În ultimii ani, mulți fumători au înlocuit fumatul convențional – cel al țigărilor care ard tutunul – cu produse alternative cu risc mai scăzut, produse inovatoare care eliberează o anumită cantitate de nicotină și care produc mai puține efecte nocive în comparație cu țigările cu ardere. Pe acestea se bazează cele mai multe strategii de reducere a efectelor nocive ale tutunului, despre care s-a discutat în cadrul Forumului.
De pildă, profesorul Ignatios Ikonomidis, specialist cardiolog și cadru didactic la Universitatea din Atena, a subliniat că strategia de reducere a efectelor nocive reprezintă o armă puternică pe care trebuie să învățăm să o folosim eficient. Totuși, acesta a semnalat îngrijorările specialiștilor cu privire la adoptarea acestor produse inovatoare de către adolescenți. Cei care au luat cuvântul au căzut de acord că
”… trebuie stabilite reguli stricte pentru a evita utilizarea produselor alternative din tutun de către adolescenți și trebuie să găsim o modalitate de a balansa beneficiile pentru fumători cu riscurile pentru tineri”.
Strategia UE de control al tutunului
În 2020, la nivelul Uniunii Europene au existat 2,7 milioane de cazuri de cancer și 1,3 milioane de decese din această cauză.
În februarie 2020, UE a promovat ”Planul european de combatere a cancerului” (European Beating Cancer Plan), un angajament politic de reducere a incidenței cancerelor și o inițiativă de reducere a prevalenței fumatului.
În cadrul sesiunii dedicate ”viitorului fumatului în Europa”, din cadrul Forumului de la Atena, prezidată de președintele SCOHRE, prof. Ignatios Ikonomidis, a fost discutat acest plan al UE, care a ignorat, în mare măsură, evidențele științifice legate de riscul mai mic de expunere la substanțele toxice pe care îl prezintă consumul de țigări electronice sau de produse inovatoare din tutun (NTP – novel tobacco products), în raport cu fumatul convențional.
Totuși, există un acord la nivel de experți potrivit căruia, deși nivelul exact cu care sunt reduse riscurile este, în mod inevitabil, incert, există indicii științifice promițătoare care arată reducerea efectelor nocive la care sunt expuși fumătorii care nu reușesc sau nu sunt dispuși să renunțe la fumat.
Planul UE prioritizează protecția tinerilor împotriva fumatului convențional și a utilizării de țigări electronice și propune măsuri precum interzicerea comercializării lichidelor aromate pentru țigările electronice și reguli de protecție a adolescenților împotriva utilizării de către aceștia a produselor pe bază de tutun. Profesorul Ikonomidis a concluzionat că, pe baza experienței globale, planul elaborat de UE ar trebui să includă politici de reducere a riscurilor asociate tutunului, în așa fel încât să crească rata fumătorilor care renunță la acest viciu și contribuțiile la reducerea consecințelor fumatului. Reducerea efectelor nocive ale consumului de tutun ar trebui să fie al treilea pilon pentru controlul utilizării tutunului, împreună cu renunțarea la fumat și prevenirea fumatului, spune el.
Abordarea americană
Profesorul Kenneth Ε. Warner, un adevărat ”guru” în domeniul reducerii efectelor nocive cauzate de tutun și al politicilor publice asociate, a vorbit despre necesitatea de a pune în balanță riscurile și beneficiile țigărilor electronice și a prezentat concluziile unei lucrări recente publicate în ”American Journal of Public Health”, în luna august, în care este descrisă situația din SUA.
Agențiile guvernamentale din domeniul sănătății publice și ONG-urile de profil se concentrează cel mai mult pe efectele nocive pe care fumatul le poate avea pentru copii, mai puțin pe potențialele beneficii ale noilor produse pentru fumătorii adulți.
Warner a apreciat că creșterea ratei de renunțare la fumatul tradițional poate fi realizată prin vaping. Influența pe care vaping-ul o are asupra fumătorilor, în ideea de a-i convinge să se lase de fumat este dincolo de orice îndoială, iar acesta trebuie să fie un țel comun și public, întrucât ajutarea fumătorilor adulți să renunțe la fumat reprezintă ”o chestiune de justiție socială”.
În Marea Britanie, obiectivul renunțării la fumat a fost abandonat, în favoarea reducerii efectelor nocive ale acestuia
Caitlin Notley, expertă în cercetarea adicțiilor la University of East Anglia, a analizat abordarea britanică a controlului fumatului și a consecințelor influențelor sociale și culturale asupra comportamentelor și a sănătății publice pe termen lung.
În Marea Britanie, strategia de reducere a riscurilor asociate tutunului este complementară măsurilor de combatere a fumatului, a spus ea. Conceptul de ”dependență de nicotină” a fost medicalizat și, în cele din urmă, acceptat, iar acum face parte din strategiile de tratament aplicate din Marea Britanie, a adăugat prof. Notley.
De asemenea, Colegiul Regal al Medicilor a propus îndepărtarea de obiectivul promovării abstinenței de tutun, în favoarea abordării care favorizează reducerea efectelor nocive ale consumului. Prin urmare, există astăzi un relativ consens în Marea Britanie legat de faptul că principalul obiectiv al strategiilor de control al tutunului trebuie să fie reducerea deceselor și a bolilor cauzate de consumul de tutun, mai puțin reducerea dependenței de nicotină.
Cu toate acestea, trebuie făcut mai mult, a subliniat d-na Notley.
Percepțiile greșite ale publicului asupra nocivității consumului de tutun trebuie schimbate. De pildă, aproximativ o treime dintre tineri consideră că țigările electronice sunt la fel de dăunătoare ca fumatul tradițional al tutunului.
Cum răspunde și cu ce idei vine industria de profil?
Evenimentul a cuprins un panel dedicat exclusiv marilor jucători din industria globală a tutunului, intitulat ”Transformarea industriei tutunului: strategii, concurență și etică”, la care au participat reprezentanți ai diviziilor de cercetare și dezvoltare din industria tutunului.
Toți membrii panelului au concluzionat că, dacă nevoile consumatorilor sunt motorul acestei industrii, știința și cercetarea științifică reprezintă busola.
Dr. Gizelle Baker, șefa departamentului de epidemiologie și biostatistică din cadrul diviziei de cercetare de la Philip Morris International (PMI), a spus;
”Efectele cele mai nocive sunt cauzate de fumatul țigărilor cu combustie, iar bolile cauzate de fumat au reprezentat punctul de plecare în transformarea radicală a industriei tutunului. Produsele inovatoare au un uriaș potențial de impact pozitiv asupra sănătății publice, oferindu-le consumatorilor alternative mai puțin dăunătoare și reducând povara publică pe care o cauzează bolile asociate fumatului”.
Sharon Goodall, Senior VP/Group Head of New Sciences la British American Tobacco (BAT), a subliniat că
”… inovația este alimentată de nevoile consumatorilor, de nevoile oamenilor. Acestea, la fel ca și reglementările, evoluează, iar inovațiile în domeniu merg și ele înainte. Scopul reducerii efectelor nocive ale fumatului accelerează nevoia de transformare a industriei noastre.”
Dr. Ian Jones, vicepreședinte și R&D Principal Scientist în cadrul Japan Tobacco International (JTI), a spus că transformarea științei este piatra de temelie în transformarea pe mai departe a industriei tutunului.
”Ceea ce este cu adevărat îngrijorător este că, deși industria de profil oferă date științifice de mare calitate, există încă multe suspiciuni cu privire la cercetările venite dinspre marile companii”, a mai spus Ian Jones.
Cel mai important aspect al transformării industriei rămâne consumatorul, a subliniat Joe Murillo, Chief Regulatory Officer la JUUL Labs. El a explicat că fumătorii sunt cei care cer produse diferite și dau un impuls inovației, concurenței și transformării din temelii a industriei tutunului.
O concluzie comună a fost că industria de profil, autoritățile de reglementare și cele care gestionează politicile de sănătate publică ar trebui să conlucreze pentru a obține cele mai bune rezultate posibile în domeniul reducerii efectelor nocive ale fumatului.
Dimensiunea economică a reducerii efectelor nocive ale tutunului
Prof. Andrzej Fal, de la Universitatea din Varșovia, a prezidat panelul cu tema ”dimensiunilor economice ale controlului fumatului și reducerii efectelor nocive asociate acestuia”. Acesta a subliniat că cel mai nou instrument pentru îmbunătățirea eficienței renunțării la fumat, a limitării efectelor nocive asupra sănătății publice și a reducerii poverii financiare îl reprezintă metodele de reducere a pagubelor cauzate de tutun.
Instrumentele financiare disponibile, politicile de prețuri, impozitarea diferențiată bazată pe potențialele prejudicii ale produselor în cauză, au fost subiecte discutate pe larg în cadrul panelului.
Concluzia unanimă a fost că povara financiară pe care o reprezintă fumatul este enormă, la nivel mondial.
Dacă vom reuși să reducem incidența fumatului cu 1% în Europa, vom economisi 40 de miliarde de euro, care ar putea fi investiți în alte domenii, a declarat Tomas Drucker, fost ministru al Sănătății și fost ministru de Interne în Slovacia.
Taxarea diferențială a produselor inovatoare, potențial mai puțin dăunătoare asupra sănătății publice, a fost una dintre sugestiile care s-au evidențiat în cadrul discuțiilor. Dintr-o perspectivă economică, produsele pe bază de tutun ar trebui să fie impozitate în funcție de externalitatea și internalitățile lor, în funcție de costurile și beneficiile pe care le incumbă, consideră profesorul Michael F. Pesko, de la Departamentul de Economie al Georgia State University.
O perspectivă etică asupra fumatului
O altă temă abordată în cadrul evenimentului a fost ”etica și drepturile omului”, din perspectiva industriei mondiale a tutunului.
David T. Sweanor, președinte al Comitetului Consultativ al Centrului pentru Drept, Politici și Etică în domeniul sănătății la Universitatea din Ottawa, a subliniat faptul că a refuza drepturile și dorințele consumatorilor este deranjant pentru toate părțile implicate.
El a mai subliniat că oamenii nu primesc informații adecvate sau sunt chiar bombardați cu informații inexacte; prin urmare, nu ar trebui să dăm vina pe consumatori, aceștia putând fi considerați responsabili doar pentru informațiile care le sunt oferite.
Lynn T. Kozlowski, profesor de sănătate publică și științe comportamentale, a ținut să facă distincția între ”dreptul omului la o lume fără tutun” și ”dreptul la o lume fără fum”. Ea susține că datele și evidențele științifice prezentate arată limpede că tutunul fără fum este cu mult mai puțin periculos decât fumatul tradițional, prin arderea țigărilor.