Închide

Industria deşeurilor va fi inima economiei circulare. Cum stă România la capitolul reciclare?

Avatar
A recycling bin near Bournemouth beach, helping people to recycle their plastic.

Fotografie de Nick Fewings pe Unsplash

Timp de citire: 2 minute

Industria deşeurilor este şi va fi inima economiei circulare în contextul în care se aşteaptă o generare de deşeuri solide municipale în întreaga lume, de la 2 miliarde de tone, în anul 2016, la 3,4 miliarde în anul 2050, potrivit unei declarații făcute de Marius Brînzea, director de Strategie în cadrul organizaţiei Reciclad’Or, într-o dezbatere de specialitate.

Industria deşeurilor este şi va fi inima economiei circulare, datorită faptului că se aşteaptă o generare de deşeuri solide municipale în întreaga lume, de la două miliarde de tone, în anul 2016, la 3,4 miliarde în anul 2050. Respectând principiul economiei circulare, aceste deşeuri trebuie să se transforme în materie primă secundară pentru alte procese. Se aşteaptă ca aceste cantităţi să se tripleze în ţările cu venituri mai mici unde generarea şi gestionarea managementului deşeurilor este foarte defectuoasă (…) Conform actului normativ (privind Sistemul Garanţie-Returnare, n.r.), începând cu anul 2022, 1 octombrie, vor exista pe piaţa naţională două modele economice prin care producătorii îşi vor îndeplini obligaţiile de valorificare şi reciclare. Din punct de vedere al ponderii cantitative, 29% dintre ambalajele introduse pe piaţă (PET, sticlă, aluminiu) vor fi gestionate de către Sistemul Garanţie Returnare, iar 71% vor fi în responsabilitatea OIREP-urilor (Organizaţiile care implementează obligaţiile privind răspunderea extinsă a producătorului, n.r.), a declarat Marius Brînzea, citat de Agerpres.

De asemenea, Brînzea a discutat și despre statisticile existente la nivel european pe deşeurilor de ambalaje, publicate recent de Comisia Europeană (CE), potrivit cărora la nivelul anului 2019 România consemna o generare de deşeuri de ambalaje în jurul valorii de 80 de kg/cap de locuitor.

Conform datelor publicate de Eurostat pe 18 octombrie, anul curent, avem la nivelul anului 2019 o generare de deşeuri de ambalaje de 177,4 kg/cap de locuitor. Înregistrăm variaţii de la un stat la altul: în Croaţia avem 74 kg/cap locuitor şi un maximum de 228 kg/cap de locuitor în Irlanda. România are undeva în jurul valorii de 80 de kg/cap de locuitor. Din 2009 până în 2019 principalele deşeuri de ambalaje sunt generate din materiale ca hârtie/carton (32 milioane de tone, în 2019), urmate de plastic (15,4 milioane de tone) şi sticlă (15,2 milioane de tone). Pentru anul 2019, România încă nu a înaintat datele către Comisia Europeană, probabil că din noiembrie sau decembrie se vor regăsi în statistici. La nivelul anilor 2017 – 2018, suntem undeva în coada clasamentului, dar ne îndeplinim cu succes toate obligaţiile legale. În 2019 se estimează că, la nivel european, au fost reciclate 41% din deşeurile de ambalaje de tip plastic. Se constată, însă, că au fost reciclate mai puţin de o treime din deşeurile de ambalaje din plastic: în Malta 11%, în Franţa 27%, Irlanda 28%. Este simplu să observăm că, din punct de vedere al reciclării ambalajelor de plastic, România înregistrează o performanţă foarte bună aflându-se între primele 10-12 state membre cu o performanţă constantă în 2017 – 2018. Vom updata situaţia în 2019 când vor apărea şi datele. Credem că şi în 2019, din punct de vedere al performanţei pe reciclare a plasticului, România stă foarte bine, în plutonul fruntaş, cu mult peste media europeană, a mai declarat Marius Brânzea.

scroll to top