Inflația reală a alimentelor în Europa: Ce țări sunt cele mai afectate?
Inflația anuală a scăzut în UE, în timp ce inflația alimentară rămâne ridicată, afectând familiile cu venituri mici din întreaga Europă, potrivit Euronews.
Inflația în zona euro a încetinit de la vârful de 10,6% (11,5% în UE) atins în octombrie 2022 la 2,9% (3,6% în UE) în luna octombrie a acestui an.
Cu toate acestea, inflația alimentelor rămâne încă încăpățânat de ridicată, deoarece consumatorii continuă să se lupte cu criza costului vieții.
De exemplu, inflația reală a alimentelor, care reprezintă rata inflației alimentelor minus inflația generală, a fost de 4,6% în zona euro (4% în UE) în octombrie 2023, punând o presiune uriașă asupra gospodăriilor cu venituri mici.
În 2022, ratele inflației au urcat vertiginos în UE, atingând niveluri nemaiîntâlnite în ultimele patru decenii. Între 1997 și sfârșitul anului 2021, cea mai mare rată anuală a inflației pe care a cunoscut-o blocul comunitar a fost de 4,4%, înregistrată în iulie 2008.
Rata anuală a inflației pentru alimente și băuturi nealcoolice a urmat, de asemenea, o tendință similară, atingând un vârf de 19,2% în martie 2023.
Cu toate acestea, diferența dintre rata inflației în general și cea a alimentelor și băuturilor nealcoolice nu a fost niciodată atât de mare ca în ultimele 12 luni.
Din 1997, primul an în care sunt disponibile date Eurostat, rata reală a inflației la alimente (inclusiv la băuturi nealcoolice) nu a mai depășit 3,5% în UE până la jumătatea anului 2022. Ajungând la 3,9% în august 2022, aceasta a atins un vârf de 10,9% în martie 2023.
Inflația alimentară a depășit inflația generală în 9 din 10 țări
În octombrie 2023, inflația anuală a alimentelor și a băuturilor nealcoolice a depășit inflația generală în 33 din cele 37 de țări din Europa.
Rata anuală reală a inflației anuale a alimentelor a variat de la -5,7% în Cehia la 10,9% în Belgia, în rândul țărilor UE. Belgia a fost urmată de Olanda (8,8%), Grecia (6,6%) și Spania (5,9%).
După Cehia, Ungaria (-1,6%) și România (-0,5%) au avut cele mai mici rate reale ale inflației alimentare din UE.
Dacă ne uităm la cele patru mari țări – cele mai populate patru țări ale UE – rata reală a inflației alimentare a fost sub media UE în Germania (3,7%) și Franța (3,5%), dar peste aceasta în Spania (5,9%) și Italia (4,9%).
Atunci când sunt incluse Zona Europeană de Liber Schimb (AELS), Regatul Unit și țările candidate la UE, Turcia (11,0%) a înregistrat cea mai mare rată reală a inflației alimentare.
După cum se poate observa pe harta de mai jos, cifrele privind inflația reală a alimentelor nu sugerează o divizare puternică între diferitele regiuni ale Europei, cum ar fi statele vestice, nordice, sudice și estice.

Foto: Eurostat&ONS
Analizând doar rata inflației alimentelor și a băuturilor nealcoolice în UE, cifrele au variat de la 3,7% în Danemarca la 10,4% în Grecia în octombrie 2023. Media UE a fost de 7,6%. Aceasta a marcat prima rată cu o singură cifră din mai 2022.
Rata anuală a inflației la alimente a fost de peste 7,5% în 14 state membre ale UE, inclusiv în Grecia, Belgia, Spania și Franța.
Turcia, o țară candidată, a fost o țară aberantă în ceea ce privește inflația alimentară, cu 72,5%.
Care sunt factorii determinanți ai inflației alimentare?
Potrivit unui document pregătit pentru deputații europeni, principalii factori determinanți ai inflației alimentare au fost creșterea costurilor energiei, care afectează întregul lanț agroalimentar, de la fermieri la instalațiile de procesare și până la transport.
În plus, o ofertă redusă de inputuri agricole cheie, cum ar fi îngrășămintele și hrana pentru animale, constituie cele mai mari costuri de intrare pentru agricultori.
Tulburări cauzate de războiul din Ucraina
Conform actualizării Băncii Mondiale privind securitatea alimentară, din 9 noiembrie 2023, țările europene sunt enumerate printre regiunile cele mai afectate.
“Multe țări s-au confruntat cu o inflație de două cifre a prețurilor la alimente, regiuni precum Europa și Asia Centrală fiind deosebit de afectate din cauza perturbărilor cauzate de războiul din Ucraina”, subliniază raportul.
Ucraina este unul dintre principalii producători și exportatori de alimente din lume.
Țările cele mai afectate de creșterea costurilor alimentelor
Gospodăriile au modele de consum diferite în funcție de nivelul veniturilor, de obiceiurile culturale și de localizarea geografică.
Aceste modele sunt măsurate prin cheltuielile de consum ale gospodăriilor, care reprezintă ceea ce cheltuiesc oamenii pe bunuri și servicii pentru a-și satisface nevoile și dorințele.
Se referă la orice cheltuială efectuată de o persoană care locuiește singură sau de un grup de persoane care locuiesc împreună într-o locuință comună și care au cheltuieli domestice comune.
În 2021, 14,3 % din cheltuielile totale au fost consacrate alimentelor și băuturilor nealcoolice în UE.
În 2022, 25,2% din cheltuielile de consum ale gospodăriilor au fost cheltuite pentru alimente, inclusiv băuturi nealcoolice în România, urmată de Lituania (20,4%), Bulgaria (20,1%) și Estonia (19,9%).
Cele mai mici ponderi din UE au fost înregistrate în Irlanda (8,3 %), Luxemburg (9,0 %) și Austria (10,9 %).
Ponderea cheltuielilor pentru alimente este mai mare în țările candidate
Atunci când sunt incluse țările candidate la UE, acestea au înregistrat cele mai mari ponderi ale cheltuielilor pentru alimente, cu 43,6% în Albania, 32,2% în Bosnia și Herțegovina, 30,6% în Macedonia de Nord și 27,2% în Muntenegru.
Inflația reală a alimentelor este crucială în aceste țări în care ponderea cheltuielilor gospodăriilor pentru alimente este mai mare. Gospodăriile cu venituri reduse se luptă să facă față crizei costului vieții care rezultă din aceasta.