#LecțiadeEconomie | Ce este funemployment? Cum adică plăcerea de a savura… șomajul?!

Ascultați podcastul #LecțiadeEconomie AICI, pe Spotify sau pe afaceri.live

S-ar putea ca recesiunea să se fi încheiat, în unele locuri chiar înainte de a începe, dar noul argou pe care l-a generat ar putea fi aici pentru a rămâne. Unul din termenii simpatici aduși paradoxal de criza financiară se cheamă funemployment, un joc de cuvinte între fun (distracție, voie bună) și unemployment (șomaj). Adică un fel de șomaj distractiv. Este posibil? Hai să vedem!

Funemployment reprezintă conform publicației americane The Christian Science Monitor nimic altceva decât practica de a se bucura de șomaj.

Cei care practică funemployment aderă la filozofia conform căreia, în fața unor perspective de angajare sumbre, este mai bine să profiți la maximum de timpul liber pentru a te întâlni cu vechii prieteni (a se citi, de asemenea, șomeri) sau pentru a-ți dezvolta hobby-uri cu costuri reduse, iar asta în mod ideal în timpul orelor normale de lucru, pentru a realiza beneficiul suplimentar de a-ți enerva prietenii angajați în câmpul muncii.

Originile termenului

Funemployment este un termen relativ nou care a fost dezvoltat în urma crizei financiare și reprezintă o perioadă de șomaj pe care oamenii o folosesc pentru a se distra. Practic, descrie situația unei persoane care nu are un loc de muncă și care totuși se bucură de timpul liber.

Persoanele care își descriu lipsa unui loc de muncă ca fiind un “funemployment” sunt, de obicei, persoane tinere, cu mai puține responsabilități financiare. De asemenea, este posibil să fie persoane cu suficiente economii acumulate pentru a se bucura de timpul suplimentar pe care îl oferă șomajul.

Persoanele funemployed subliniază adesea faptul că găsirea unui nou loc de muncă poate fi un proces lung și stresant – mai ales în perioadele economice dificile. Ei aleg să profite de șansa de a face lucruri pe care în mod normal nu le-ar putea face dacă ar fi angajați.

De exemplu, aceștia pot participa la activități de agrement, cum ar fi călătoriile, exercițiile fizice, socializarea sau pur și simplu aleg să se distreze. Unii pot decide să facă o muncă neplătită semnificativă, cum ar fi voluntariatul în propria lor comunitate

Mare atenție însă! Dacă doriți să primiți indemnizație de șomaj, demisia dumneavoastră de la un loc de muncă trebuie să fi fost motivată de ceva valabil, cum ar fi condiții de muncă nesigure, discriminare sau hărțuire. În caz contrar, nu vă veți califica la șomaj și cu atât mai mult la unul pus pe distracție, cum e funemployment.

Beneficiile Funemployment

O perioadă de funemployment poate fi o perioadă foarte pozitivă pentru persoane. Nu numai că ajută la ameliorarea stilului lor de viață, dar îi poate ajuta și să dobândească o perspectivă valoroasă asupra carierei lor. Funemployment le oferă indivizilor timp neîntrerupt pentru a-și urmări interesele și pasiunile, urmând cursuri sau făcând voluntariat.

De exemplu, un filantrop poate decide să facă voluntariat pentru organizația de caritate preferată sau să facă parte din consiliul de administrație al unei organizații non-profit (NPO) care oferă înapoi comunității. Părinții se pot folosi de funemployment pentru a-și crea un stil de viață care să le permită să petreacă mai mult timp cu copiii lor.

De asemenea, funemployment le poate oferi indivizilor timp pentru a-și evalua aspirațiile profesionale și pentru a opta pentru o schimbare de carieră. După ce își dau seama de flexibilitatea pe care o oferă funemployment, persoanele pot decide că își doresc un loc de muncă care să le permită să gestioneze numărul de ore pe care le lucrează, cum ar fi un antreprenor independent sau un freelancer.

Limitările Funemployment

Există cu siguranță și capcane în cazul unei perioade de funemployment, în special în ceea ce privește situația financiară a unei persoane. Și poate fi dificil de explicat următorului angajator această perioadă de absență din câmpul muncii.

Funemployment poate duce la dificultăți financiare dacă o persoană nu are nicio altă sursă de venit, și ar putea fi dificil de pus în practică dacă aveți persoane în întreținere sau datorii. Lipsa unui salariu consistent poate limita durata de timp în care o persoană poate rămâne funemployed, deoarece facturile, chiria și plățile ipotecare se adună. În plus, perioadele lungi de funemployment ar putea fi dificil de explicat viitorilor angajatori care doresc să vadă un istoric de angajare stabil. De exemplu, o persoană care a fost funemployed timp de mai mulți ani ar putea fi nevoită să explice cum a petrecut acest timp la interviuri pentru un loc de muncă.

Considerații speciale

Majoritatea persoanelor care sunt funemployed se bazează în general pe economiile lor pentru a-și alimenta activitățile de agrement și călătoriile. Persoanele care devin voluntar funemployed nu au dreptul să încaseze indemnizații de șomaj, cu excepția cazului în care au demisionat de la locul de muncă pentru un motiv valabil, cum ar fi condiții de muncă nesigure, discriminare sau hărțuire.

Funemployment se poate transforma adesea în șomaj pur și simplu dacă nu vă puteți găsi un loc de muncă în timp, sau dacă beneficiile și economiile dumneavoastră se epuizează înainte de a fi angajat din nou.

Ascultați podcastul #LecțiadeEconomie AICI, pe Spotify sau pe afaceri.live

Episoade anterioare:

#LecțiadeEconomie | ”Efectul Ianuarie” sau ”luna taurului” pe Wall Street

#LecțiadeEconomie | “Staycation” sau mai luați o pauză pe-acasă când se-anunță recesiune

#LecțiadeEconomie | Skimpflația sau zgârcenia contemporană. Afacerile umblă la calitate pe nesimțite

#LecțiadeEconomie | Sloganul Nike sau ultimele cuvinte ale unui ucigaș înaintea execuției

#LecțiadeEconomie | Cotă unică, cotă progresivă? Un reputat profesor de economie explică diferența

#LecțiadeEconomie: Business Angel | Ce este investitorul-minune într-un startup și cum îl găsim?

#LecțiadeEconomie | Iei credit și ți s-a cerut un fidejusor? Ce este fidejusiunea?

#LecțiadeEconomie | ”Dolarizarea” economiei și efectele ei perverse. Sau cum politicienii spun (și fac) lucruri trăsnite

#LecțiadeEconomie | Ce este shrinkflația? Prețul rămâne, dar cantitatea scade pe furiș

#LecțiadeEconomie: Amazon, paradoxul antitrust | Studenta de la Drept și ”călcâiul lui Ahile” al celui mai mare retailer de pe glob

#LecțiadeEconomie | Se interzice numerarul? Cash is King! Ce înseamnă expresia?

#LecțiadeEconomie: Barter sau troc? Mai putem vorbi azi de sistemul de schimb marfă contra marfă?

#LecțiadeEconomie: Ce este neomarxismul? Mai mult despre Școala de la Frankfurt, mai puțin despre trotinetiști

#LecțiadeEconomie: Monetarismul – Mai pot guvernele azi să stabilizeze economiile după teoria lui Milton Friedman?

#LecțiadeEconomie: Tauri sau urși? Bull Market – Ce este și cu ce se diferențiază de Bear Market?

#LecțiadeEconomie | Cele 4 principii de bază ale economiei. Și exemple răcoritoare direct din fabrica de bere!

#LecțiadeEconomie: “Teoria gândacului” – sau cum lucrurile rele din piețe sunt chiar mai rele decât par

#LecțiadeEconomie | Ce este burnout-ul? O lume întreagă pare epuizată la locul de muncă

#LecțiadeEconomie: Ce sunt FMCG-urile sau bunurile de consum cu mișcare rapidă?

#LecțiadeEconomie: Reshoring. Sau ce n-a putut pandemia, a reușit războiul. Companiile își aduc producția acasă

#LecțiadeEconomie: Zero-Sum-Game | Ce este un joc cu sumă nulă?

#LecțiadeEconomie: “Greedflation” | Ce este “lăcominflația”, mit sau realitatea vremurilor?

#LecțiadeEconomie | Sfaturi de miliardar. Warren Buffett: “Dacă nu găsești o modalitate de a face bani în timp ce dormi, vei munci până la moarte”

#LecțiadeEconomie | RIP, Metaverse! Ascensiunea și prăbușirea în doar trei ani a Metaversului propovăduit de Zuckerberg

#LecțiadeEconomie: Ce este greenwashing-ul? Ecologia le-a luat mințile companiilor, care fac orice de dragul ei

#LecțiadeEconomie: Ce este benchmarking-ul? Definiție, tipuri, costuri și utilizări

#LecțiadeEconomie: Hi-Flex Economy-Bine ai venit în economia flexibilă, unde totul e opțional!

#LecțiadeEconomie: Despre oameni și porci. Ce semnifică “Lipstick on a Pig”/”A Ruja Porcul”?

#LecțiaDeEconomie: Care este sensul expresiei economice “Cumpărați zvonul, vindeți știrile!”?

#LecțiadeEconomie: Ce este factoring-ul? Avantaje și “mituri” despre factoring

#LecțiadeEconomie: Foarte la modă, ce înseamnă totuși “economia circulară”? Ce beneficii avem?

#LecțiadeEconomie: Care e diferența între inflație și deflație? De ce inflația poate fi bună?

#LecțiadeEconomie: “Vinde în mai și cară-te!” Care e sensul zicalei “Sell in May and go away”?

#LecțiadeEconomie: Ce este IPO? Cum se calculează, care sunt aspectele care influențează IPO?

#LecțiadeEconomie: Ce este deficitul de cont curent? Cum trebuie gestionat, cum stă România?

Așteptăm sugestiile Dvs. pentru viitoarele teme pe care le doriți abordate sub umbrela #LecțiadeEconomie. Ne găsiți pe site, pe Facebook, X/Twitter și Bluesky!