McDonald’s avertizează că legea UE privind ambalajele va provoca o creștere a cantității de plastic

Potrivit unui nou studiu comandat de McDonald’s, trecerea de la ambalajele reciclabile de unică folosință la cele reutilizabile în sectorul informal de alimentație publică ar putea avea efecte negative asupra mediului, economiei și siguranței alimentelor, potrivit Euractiv.

Regulamentul UE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (PPWR), prezentat în luna noiembrie a anului trecut, introduce o interdicție privind ambalajele de unică folosință pentru restaurantele care servesc masa la restaurant începând cu 1 ianuarie 2030.

Acesta include, de asemenea, obiective de extindere a utilizării ambalajelor reutilizabile pentru consumul la pachet în două etape: 10% până în 2030 și 40% până în 2040.

Cu toate acestea, studiul realizat de firma de consultanță Kearney a constatat că această măsură va duce în mod inevitabil la o creștere a cantității de materiale plastice pentru a înlocui pungile de hârtie, ambalajele sau cutiile de pizza folosite în prezent în restaurantele de tip takeaway și în micile restaurante.

Pentru consumul la restaurant, Kearney estimează că totalul deșeurilor de ambalaje din plastic ar crește cu “până la 300%”. Pentru consumul la pachet, “deșeurile de ambalaje din plastic vor crește brusc cu peste 1.500%”, potrivit studiului.

De asemenea, ambalajele reutilizabile pentru dine-in ar trebui să fie spălate de fiecare dată, ceea ce ar necesita între 1 și 4 miliarde de litri de apă suplimentară, ridicând în același timp noi provocări legate de igienă și siguranța alimentară, potrivit studiului.

La rândul său, se așteaptă ca acest lucru să genereze emisii suplimentare de gaze cu efect de seră legate de producția de noi articole din plastic și de energia utilizată pentru spălarea ambalajelor reutilizabile – cu până la 50% pentru mesele la restaurant și cu până la 260% pentru cele la pachet, conform studiului.

Studiul Kearney se concentrează asupra sectorului informal de alimentație în aer liber (IEO), care include lanțuri de restaurante precum McDonald’s și Starbucks, dar și restaurante mici, cum ar fi magazinele locale de kebab sau de chipsuri.

Acesta este “un sector mic, dar foarte vizibil”, deoarece ambalajele alimentelor “pot fi găsite uneori pe stradă” atunci când oamenii le aruncă, a declarat Johan Aurik, care a supervizat studiul pentru Kearney.

În prezent, sectorul informal de alimentație publică se bazează în mare măsură pe ambalaje pe bază de hârtie, cum ar fi cartoanele pliante, cutiile de pizza, pungile de hârtie, șervețelele și paharele. În total, 56% din toate ambalajele din aceste restaurante sunt fabricate din carton, 24% din hârtie și doar 7% din plastic, în timp ce restul sunt fabricate din materiale mixte.

“Toată lumea este de acord că există o problemă serioasă” cu deșeurile de ambalaje, a declarat Aurik în cadrul unei conferințe de presă la Bruxelles, la începutul acestei săptămâni.

Întrebarea, a adăugat el, este cum să o abordăm cel mai bine. Și, deși ambalajele reutilizabile pot fi cea mai bună soluție în unele cazuri, “pentru acest sector nu este cel mai bun lucru de făcut”.

McDonald’s intervine

McDonald’s, multinaționala americană a lanțului de restaurante fast-food, spune că trecerea la materialele plastice reutilizabile va anula ani de eforturi pentru a elimina plasticul din restaurantele sale, care folosesc în prezent “aproape în totalitate” ambalaje pe bază de fibre și hârtie.

“Am renunțat în mare parte la plasticul din restaurantele noastre”, a declarat jurnaliștilor de la Bruxelles vicepreședintele executiv al McDonald’s, Jon Banner, adăugând că soluțiile reutilizabile vor însemna costuri suplimentare pentru sector.

Pentru a fi viabil din punct de vedere economic și ecologic, “un pahar reutilizabil, de exemplu, ar trebui să fie returnat și reutilizat de 50 până la 100 de ori”, a spus Banner. “Și știm deja că acest lucru nu se întâmplă cu adevărat” în sectorul informal al restaurantelor, a adăugat el.

“Desigur, ideea de reutilizare pare a fi soluția evidentă. Dar este mai complicat decât atât”, a continuat el.

În Germania, de exemplu, McDonald’s a fost obligat prin lege să furnizeze pahare reutilizabile clienților care le solicită, chiar și pentru mesele la pachet. Cu toate acestea, aproximativ 70% dintre acestea nu sunt niciodată returnate, chiar dacă clienților li se cere să plătească o garanție de 2 euro, a constatat studiul Kearney.

“Ar putea ajunge la gunoi sau la groapa de gunoi sau ar putea fi refolosite acasă – nu știm”, a spus Banner.

Potrivit raportului, prima prioritate ar trebui să fie extinderea infrastructurii de reciclare pentru restaurante, în timp ce materialele refolosibile nu ar trebui deloc implementate pentru mâncarea la pachet.

Studiul Kearney a fost catalogat drept “ridicol” de Malté Gallée, un deputat german din partea Partidului Verzilor din Parlamentul European.

Potrivit acesteia, studiul Kearney nu a analizat în mod serios beneficiile potențiale ale reutilizării, ci doar costurile.

Presupunerea că oamenii nu vor returna paharele reutilizabile, de exemplu, “este pur și simplu greșită”, a declarat ea pentru EURACTIV. “Bineînțeles, există problema modului în care le vor returna și trebuie să dezvoltăm sisteme pentru modul în care vor” face acest lucru, a spus ea, citând sistemele de returnare a depozitului ca modalitate de a realiza acest lucru.

Una dintre soluțiile prezentate de Gallée include “sisteme de punere în comun”, prin care restaurantele folosesc toate aceleași ambalaje pentru a reduce costurile de producție. “Iar acest lucru va avea în final un impact mult mai mic asupra mediului decât ambalajele de unică folosință”, a spus ea.

“Cred că studiul este un semn clar că sunt cu adevărat speriați de luarea unor decizii care ar fi în beneficiul reutilizării produselor”, a spus Gallée.

În plus, ea a spus că studiul nu a calculat costul deșeurilor și al curățeniei asociate cu ambalajele de unică folosință.

”În special ambalajele McDonald’s, pe care le puteți găsi pe toată planeta în natură, iar costul curățării lor compensează acest lucru. Acesta este un lucru pe care nu l-au calculat cu adevărat”.

Legea privind ambalajele, sub control

Banner a insistat asupra faptului că McDonald’s susține obiectivele Green Deal-ului european, dar a subliniat “potențialele consecințe neintenționate” ale legii privind ambalajele, propusă de Comisie.

“Prin faptul că se concentrează exclusiv pe reutilizare”, regulamentul “va fi de fapt contraproductiv pentru obiectivele generale ale Green Deal-ului european”. Iar noi susținem obiectivele Green Deal, motiv pentru care acest lucru ne îngrijorează”, a spus el.

Problema nu se limitează la restaurante – întregul lanț de aprovizionare din spatele acestora riscă să fie afectat.

“Întregul sector al comerțului cu amănuntul va fi afectat”, spune Eleni Despotou, secretar general al FEFCO, Federația Europeană a Producătorilor de carton ondulat.

Ca exemplu, Despotou a menționat cutiile de căpșuni care se găsesc pe rafturile supermarketurilor. “Acestea sunt de unică folosință, iar unele sunt fabricate din hârtie. Care ar fi alternativa dacă acestea ar fi înlocuite cu ambalaje reutilizabile?”, întreabă ea.

Potrivit acesteia, singura alternativă va fi plasticul, deoarece este mai ușor și mai ieftin decât metalul, sticla sau lemnul.

“Dar, atunci, aveți o problemă de igienă, deoarece aceste cutii vor trebui colectate, spălate și așezate din nou pe rafturi”, a spus ea. “Iar în timpul acestui proces de manipulare, există riscul ca agenții patogeni să ajungă în alimente”. “Așadar, chiar dacă intenția este bună, modalitățile practice de aplicare a acesteia cauzează potențial mult mai multe probleme decât rezolvă”, a declarat Despotou pentru EURACTIV.

De asemenea, propunerea Comisiei este criticată pentru că nu ia în considerare particularitățile fiecărei țări din UE, cum ar fi sistemele de reciclare și de colectare a deșeurilor deja existente la nivel național.

“În Parlamentul UE, ne vom opune cu fermitate oricărei încercări de a impune alegeri unilaterale de sus, care nu iau în considerare specificitățile industriale ale fiecărui stat”, a declarat deputatul italian de centru-dreapta Massimiliano Salini, care a găzduit un eveniment în Parlamentul European pentru a prezenta studiul Kearney. “Considerăm că este profund greșit să privilegiem modelul de reutilizare în detrimentul celui de reciclare”, a adăugat el, afirmând că o astfel de abordare “nu poate decât să zădărnicească eforturile companiilor europene de a îndeplini obiectivele UE în materie de reciclare”.

Salini face parte din partidul Forza Italia al fostului premier Silvio Berlusconi.

Comentariile sale au fost reluate de Salvatore de Meo, un alt europarlamentar italian din Forza Italia, care redactează un raport de opinie privind legislația UE privind ambalajele pentru comisia de agricultură a Parlamentului.

De Meo a avertizat că propunerea va avea un impact economic uriaș asupra sectorului de reciclare, care este bine stabilit în Italia. De asemenea, el a exprimat îndoieli cu privire la evaluarea de impact a Comisiei care a fost prezentată împreună cu regulamentul privind ambalajele, sugerând că datele folosite pentru analiza cost-beneficiu nu sunt actualizate sau precise.

Comisia Europeană a refuzat să comenteze comentariile lui De Meo. Deputații europeni din alte grupuri politice nu au răspuns invitației EURACTIV de a comenta.