Populația vârstnică este în creștere în majoritatea țărilor europene, în mare parte datorită scăderii fertilității, scăderii ratei mortalității și a speranței de viață mai mari. Îmbătrânirea duce la modificări ale condițiilor fiziologice și contextuale care influențează consumul de alimente, precum și plăcerea în alimente. Un studiu norvegian a încercat să răspundă întrebărilor legate de hrana, modul de alimentație și provocările viitorului în ceea ce îi privește pe vârstnici, relevă Food Navigator.
Pentru a face față acestor provocări demografice, spune Ida Synnøve Bårvåg Grini, consilier principal la Institutul Norvegian de Cercetare în Alimentație, Pescuit și Acvacultură (Nofima), populațiile în vârstă trebuie să rămână sănătoase și active cât mai mult timp posibil. Procedând astfel, au mai multe șanse să trăiască independent, fără ajutorul sistemelor publice de sănătate.
„S-au făcut multe cercetări asupra persoanelor în vârstă care trăiesc în azile de bătrâni, unde li se asigură îngrijire medicală, dar s-au făcut puține cercetări asupra adulților vârstnici care locuiesc acasă”, a declarat consilierul principal pentru FoodNavigator.
Împreună cu colegii de la Nofima, Astrid Nilsson și Antje Gonera, Grini a căutat să înțeleagă nevoile, preocupările și oportunitățile legate de îmbătrânirea populațiilor la un nivel mai profund.
În studiul lor recent publicat, „Alimentația în 2030 pentru persoanele în vârstă care trăiesc acasă: o abordare centrată pe utilizator pentru crearea de oportunități”, cercetătorii au prezis ce cred că vor fi pe farfuriile oamenilor în vârstă, unde și cum își vor mânca mesele și ce rol va juca sustenabilitatea în aceste alegeri, în 2030.
O metodă bazată pe empatie
Grini, Nilsson și Genera au folosit principiile și setul de instrumente din conceptul de proiectare (DT) pentru a întreprinde cercetarea lor. Metoda una orientată pe consumator, a explicat Grini, care implică tehnici ce determină modul de realizare a empatiei utilizatorului. Aceasta a fost „foarte importantă” pentru studiu, a explicat ea.
„Pentru a evidenția oportunitatea de a implica persoanele în vârstă pentru o estimare mai realistă a nevoilor viitoare și a reduce tendința de prognoza o serie de rezultate, am compus trei focus grupuri cu participanți de vârste diferite. Aceste grupe de vârstă au fost 55-66, 67-84 și 22-29 ani. După aceea am făcut patru variante inovatoare cu aceeași vârstă, precum în focus grup, în care am prezentat și am discutat despre viitor.”, spun autorii studiului.
Ce și când va mânca în viitor populația în vârstă?
Rezultatele au arătat că persoanele în vârstă preferă „mâncarea tradițională”. Cu toate acestea, ceea ce poate fi considerat mâncare tradițională de o generație, va diferi, desigur, de mâncarea tradițională a alteia – în funcție de deceniul în care a crescut generația.
„Cei care sunt tineri astăzi vor dori, la bătrânețe, să mănânce alimente care au alte arome și ingrediente care sunt influențate de experiențele lor din alte culturi alimentare”, a declarat Grini.
Foarte important, preferința bătrânilor pentru mâncărurile tradiționale și pentru cele gătite în familie nu se va alinia la nici o evoluție pe care ar putea fi făcută cu modalități alternative de a consuma substanțe nutritive – cum ar fi prin pastile sau injecții. Rezultatele au arătat că persoanele în vârstă vor dori să se bucure de mâncarea lor, inclusiv de modul în care miroase, arată și este gustoasă.
„In plus, durabilitatea va deveni, probabil, o preocupare mai des întâlnită și mai important pentru persoanele în vârstă, în 2030. Mulți sunt vegani sau vegetarieni [deja] și sursele alternative de proteine pentru carne au devenit ceva normal.“, spun autorii.
Și ce zic despre gustări? În condițiile în care generațiile mai în vârstă s-au ținut în mod tradițional de programele de consum ale timpului lor, ar putea fi de așteptat ca acest lucru să se schimbe în anii următori?
„Nu pare că persoanele în vârstă, din 2030, vor mânca mai mult „din mers”, în ciuda faptului că mulți au un nivel ridicat de activitate și doresc să mănânce în compania altora”, a spus Grini.
Unde vor lua masa vârstnicii anilor 2030?
Mai degrabă, cercetătorul se așteaptă ca prânzul să devină, într-un fel, cea mai importantă masă a zilei.
„Ceea ce am experimentat este că masa de prânz este masa pe care majoritatea o mănâncă și care pentru mulți este cea mai socială masă. Depinde însă unde vor mânca masa de prânz: poate fi la cafeneaua locală, după o sesiune de lucru sau poate fi acasă în cadrul familiei, după ce au cumpărat ingredientele de la supermarket.“
Până în 2030, întâlnirile fizice și locurile de întâlnire digitale vor fi alternate, prezic cercetătorii. Deci, ar putea deveni „la fel de natural” să ne întâlnim pe o platformă digitală decât în persoană. Aceasta înseamnă că persoanele în vârstă ar putea aranja să mănânce mesele fizice „împreună” printr-o platformă digitală.
Cum va ajunge hrana în farfuriile lor?
Peste zece ani, cercetătorii se așteaptă ca populația în vârstă să continue să achziționeze alimentele de la supermarketuri și de la magazinele alimentare locale.
„Chiar dacă au fost stabilite diferite servicii de livrare și au fost adaptate nevoilor individuale (timp, calitate, gust, servicii suplimentare și preț), magazinul alimentar va fi în continuare favorit în rândul persoanelor în vârstă”, a spus Grini pentru Food Navigator.
În ceea ce privește livrarea alimentelor la domiciliu, constatările au indicat faptul că serviciile comunitare vor oferi mâncare cu „calitate restaurant”. O „masă de lux” livrată la ușa cuiva va deveni „punctul culminant”, a continuat ea.
„Mersul pe jos la magazinele alimentare fac parte din viața de zi cu zi. Atunci te întâlnești cu alți oameni și în plus reprezintă și o activitate fizică benefică.“
Comerțul electronic, în acest sens, va continua să se extindă.
„Vom putea comanda ceea ce vrem, ceea ce este bine pentru noi și ne vom mânca masa când ne convine să mâncăm. Cumpărăturile virtuale se impun încet, încet pentru cei care s-au obișnuit cu soluțiile de comunicare digitală ”, a adăugat consilierul senior.
Și ce va fi cu proteinele alternative și durabilitatea?
Proteinele alternative, cum ar fi carnea pe bază de celule, nu se vor fi infiltrat în dieta zilnică a populației în vârstă, până în 2030, spun cercetătorii. Termenul „durabilitate” de astăzi este interpretat ca fiind mai larg decât era în trecut, a sugerat Grini.
Pentru generațiile mai în vârstă, termenul a fost odată despre durabilitatea economică și lipsa resurselor. În zilele noastre, desigur, „toată lumea are o altă relație cu cuvântul respectiv” – care cuprinde frecvent elemente de mediu și sociale.
„Durabilitatea este în mintea tuturor în 2030 și va fi încorporată hranei din farfurie, influențând alegerea locului de unde provine mâncarea”, ni s-a spus. „Toată lumea înțelege că trebuie să păstreze pământul pentru viitor … având grijă de pământ, în 2030, înseamnă că alegerea mea este bună atât pentru mine, cât și pentru planetă.“
Prin urmare, consumul de produse aflate în preajma datei de expirare și evitarea risipei de alimente vor fi „la fel de relevante” pentru vârstnici, în 2030, ca și astăzi, a declarat cercetătorul.
Tehnologia ar putea, de asemenea, să joace un rol aici sub forma „frigiderelor inteligente”. Acestea urmăresc să se asigure că, consumatorii nu cumpără prea mult și îi notifică atunci când produsele alimentare se apropie de termenele limită de expirare.
Proteinele alternative, care sunt în tendințe în 2020, vor crește în ceea ce privește cota de piață, prezice Grini. Cu toate acestea, ea nu era convinsă că această categorie va avea un impact marcant asupra dietelor generațiilor mai în vârstă.
„Noi surse de proteine, cum ar fi insectele, carnea 3D-imprimată, carnea cultivată din celule și proteine vegetale, vor cunoaște o creștere a cotei de piață în rândul adulților tineri, dar nu și-a găsit încă locul în hrana de zi cu zi, în cazul persoanelor vârstnice din 2030″, conchide studiul.
