Muntenegru, pământ chinezesc | Micuțul stat ar putea scăpa de blestemul autostrăzii cu ajutor de la UE

O instituție financiară europeană, a cărei identitate încă nu a fost dezvăluită, este gata să ofere ajutor autorităților din Muntenegru pentru ca micuțul stat de la Adriatica să își poată refinanța uriașa datorie de 1 miliard de dolari față de China, pe care țara trebuie să o plătească din cazua unui ultra-controversat proiect de construcție a unei autostrăzi, anunță ediția online a Radio Europa Liberă (RFE/RL).

Ministrul muntenegrean al Finanțelor, Milojko Spajić, a declarat că noul credit cu dobândă redusă din partea instituției financiare va permite guvernului de la Podgorița să facă economii și să reducă ratele dobânzilor. De asemenea, el a declarat într-o sesiune a Comisiei parlamentare pentru finanțe și buget din 17 iunie că un acord de confidențialitate îl împiedică să dezvăluie identitatea creditorului, dar că discuțiile sunt ”în faza finală”.

O sursă din cadrul Uniunii Europene a declarat pentru RFE/RL că un acord privind acordarea creditului este în curs de finalizare și, odată finalizat, va fi semnat de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Lupta Europei pentru Muntenegru nu are dreptul să fie pierdută

Un acord de refinanțare ar putea pune capăt incertitudinii majore privind datoria Muntenegrului față de China și, de aici, ar putea pune relațiile sale cu UE pe un făgaș normal.

Autostrada – mult întârziată față de planurile inițiale și, oricum, încă nefinalizată – și datoria Muntenegrului față de Banca de Export-Import a Chinei se află în centrul unei dezbateri aprinse asupra influenței chineze în Europa.

Prezența Chinei în Balcani se profilează tot mai pregnant, crescând enorm în ultimii ani. Beijing-ul a investit multe miliarde în regiune, ridicând îngrijorări cu privire la dependența financiară de China, care ar putea complica extinderea UE spre est și speranțele Muntenegrului de a se alătura blocului comunitar.

Stefan Vladisavljev, analist la Belgrade Fund for Political Excellence, a declarat pentru RFE/RL că refinanțarea datoriei Muntenegrului va contribui la contracararea influenței crescânde a Chinei în Balcani.

“Muntenegrul este mult mai important pentru UE decât pentru Beijing. Acest credit este o mișcare de bun simț a Bruxelles-ului”, a spus Vladisavljev.

Acesta a mai adăugat însă că ”UE a ratat o oportunitate”, mobilizându-se să ajute Podgorița la stabilizarea finanțelor țării abia după ce oficialii muntenegreni au solicitat în mod repetat asistență pentru gestionarea datoriei țării față de China.

“Răspunsul ar fi trebuit să fie mai hotărât. Totuși, este bine că UE caută un potențial mecanism financiar prin care să asiste Muntenegrul, iar asta ar urma să contribuie la îmbunătățirea imaginii Uniunii în Balcani”, a mai spus Vladisavljev.

Cum s-a întâmplat ca niște politicieni să își vândă țara, la propriu?

În 2014, Muntenegrul s-a angajat la contractarea unui împrumut de 1 miliard de dolari de la China pentru a finanța o primă porțiune a unei autostrăzi de 163 de kilometri care pleacă de pe malul Adriaticii, din portul Bor, și ajunge până la granița cu Serbia vecină. Proiectul în sine este împărțit în trei secțiuni, împrumutul chinez acoperind doar primii 41 de kilometri.

Prima secțiune a autostrăzii trebuia inițial finalizată în 2019, dar întârzierile din teren și pandemia COVID-19 au amânat acest termen până la 30 noiembrie 2020.

Nici acum nu este gata.

Proiectul autostrăzii cuprinde 40 de poduri și 90 de tunele, iar costurile de construcție ar putea-o face cea mai scumpă autostradă din istoria umanității. La toate acestea, se adaugă acuzațiile de corupție și iminentele dezastre ecologice pe care le-ar provoca lucrările în ecosisteme fragile din zona montană a țării.

Povestea începe cu fostul prim-ministru și actual președinte al Muntenegrului, Milo Đukanović. El a venit cu ideea autostrăzii pentru a stimula comerțul și mobilitatea în mica țară balcanică.

Cu toate acestea, lipsit de fonduri pentru a putea începe construcția, Đukanović a acceptat împrumutul de 1 miliard de dolari de la China, în 2014. Alți investitori nu au vrut să se implice. Înainte de aceasta, studiile de fezabilitate realizate de companii franceze și americane au evidențiat riscurile unui astfel de proiect supradimensionat. Banca Europeană de Investiții și FMI au anunțat, de asemenea, că proiectul este o idee proastă.

Când s-au întâlnit hoții cu proștii

MANS, un ONG muntenegrean susținut de UE, investighează acuzațiile de corupție care implică subcontractorii la proiectul autostrăzii. Datele scoase la iveală arată că, din imensul împrumut luat de la China, 400 de milioane de euro au ajuns la diverși subcontractori, unele dintre aceste companii având legături indirecte cu Milo Đukanović.

Dejan Milovac, de la MANS, spunea pentru Euronews că

“…nu a existat nici o procedură de achiziție publică pentru subcontractori. Cea mai mare parte a proiectului a fost declarată secret de stat. Toate beneficiile pe care le primește China Road and Bridge Corporation (compania chineză de stat care gestionează construcția autostrăzii, n.n.), cum ar fi neplata TVA, scutirea de la plata impozitelor pe forța de muncă și lipsa taxelor vamale la importul de bunuri, au fost aplicate automat și subcontractorilor, fără absolut control”.

Potrivit lui Milovac, toate acestea creează ”o imensă oportunitate de corupție”.

Între timp, Đukanović a ajuns președintele Muntenegrului, iar actualul guvern – care a ajuns la putere în decembrie – este format din fostele partide de opoziție care s-au opus cu vehemență proiectului autostrăzii, iar de la instalarea noului guvern au căutat o soluție financiară pentru rezolvarea problemei datoriei.

În luna martie, vicepremierul Dritan Abazović și-a exprimat public îngrijorările cu privire la datoria țării, spunându-le membrilor Parlamentului de la Podgorița că singura șansă a țării ar fi ca UE să contribuie într-un fel la plata împrumutului, pentru a proteja țara și a nu deveni vasală Chinei.

Cu toate acestea, UE a ezitat până acum să ajute Muntenegrul direct, prin plata creditului, însă agenția Reuters a anunțat pe 11 iunie că Bruxelles-ul încearcă să obțină o soluție de refinanțare sindicalizată, cu ajutorul Băncii de Credit pentru Reconstrucție din Germania, a Agenției Franceze de Dezvoltare și a băncii de investiții CDP din Italia.

Guvernul muntenegrean, construit în jurul unei coaliții fragile de mai multe partide, cu o majoritate foarte subțire în Parlament, încearcă din răsputeri să gestioneze o serie interminabilă de probleme politice și economice, timp în care încearcă să și stabilizeze finanțele țării, lovite din plin de creditul chinezesc.

Economia țării este puternic dependentă de turism, așa încât pandemia i-a provocat anul trecut o contracție a PIB-ului de 15,2%. Estimările actuale arată că economia Muntenegrului ar putea crește cu 9% în 2021.

China deține aproximativ un sfert din datoria totală a Muntenegrului, care a atins 103% din PIB anul trecut.

Beijing-ul a fost de acord să amâne rambursarea primei tranșe de împrumut, al cărei termen inițial de plată era luna iulie. Noul termen este finalul anului 2022.

Bătălia geopolitică la Adriatica

Găsirea unei soluții la problemele economice ale Muntenegrului reprezintă un test major pentru poziția Bruxelles-ului în Balcani și pentru disponibilitatea UE de a contracara influența tot mai vizibilă a Chinei la hotarele estice ale Uniunii, cred analiștii.

“Nu încape nicio îndoială că China a devenit un factor determinant în procesul de luare a deciziilor în UE. Muntenegrul poate fi un câștig geopolitic facil, dar cu implicații enorme pentru China în regiune. În schimb, daunele aduse intereselor UE în regiune vor fi ireparabile dacă Uniunea nu va lua măsuri”, a declarat pentru RFE/RL Vuk Vuksanović, cercetător la Centrul pentru Politică de Securitate din Belgrad.

Muntenegrul și-a recâștigat statului de stat independent când s-a desprins de Serbia, în 2006. În 2017, a devenit membru al NATO, iar acum aspiră la aderarea la Uniunea Europeană.

La fel ca multe țări din regiune, Podgorița păstrează legături puternice și cu Rusia, dar a privit cu tot mai mult jind înspre fondurile chinezești, reunite sub umbrela așa-numitei Belt and Road Initiative, care a oferit bani cu nemiluita în ultimul deceniu pentru investiții, în special în dezvoltarea infrastructurii.

Vuksanović crede că credibilitatea UE în regiune va depinde de modul în care Bruxelles-ul va alege să-și asiste micul vecin din Balcani.

“Această asistență ar oferi guvernului muntenegrean mai mult spațiu de respirație și ceva marje de manevră în gestionarea datoriilor față de China. Dar, să nu uităm, chiar și așa, China nu va avea nimic de pierdut aici. Până la urmă, datoria asta va fi plătită”, a spus el.