NATO trebuie să se concentreze pe ajutorul militar pentru Ucraina, nu asupra acordului de pace

Șeful alianței a declarat marți că aliații NATO trebuie să se concentreze mai mult pe acordarea de asistență militară Ucrainei, astfel încât aceasta să poată opri avansul lent, dar constant al Rusiei, decât să discute despre cum ar putea arăta un posibil acord de pace, potrivit Euronews.

Miniștrii de externe din cele 32 de state membre ale alianței militare se reunesc la Bruxelles pentru un summit de două zile, cu Ucraina pe ordinea de zi.

Secretarul general Mark Rutte a declarat reporterilor într-o conferință de presă cu câteva ore înainte de începerea summitului că „cel mai important lucru pe care trebuie să îl facem acum” este să ne asigurăm „că Ucraina, ori de câte ori va decide să intre în negocieri de pace, va face acest lucru dintr-o poziție de forță”.

„Ucraina nu are nevoie de mai multe idei despre cum ar putea arăta un proces de pace”. Și asupra acestui lucru ne vom concentra foarte mult în următoarele două zile, cum să obținem mai mult ajutor militar în Ucraina, mai multă apărare antirachetă în Ucraina, o mai bună coordonare a tot ceea ce facem”,

a adăugat el.

Reuniunea va fi ultima la care va participa secretarul de stat Antony Blinken, deoarece noua administrație americană, condusă de Donald Trump, urmează să preia conducerea la 20 ianuarie. Președintele republican ales a afirmat că ar putea opri războiul în câteva zile de la preluarea mandatului, stârnind temeri că Washingtonul și-ar putea reduce sprijinul acordat Kievului și ar putea impune concesii teritoriale dureroase ca parte a unui acord de pace cu Rusia.

Războiul, care durează deja de peste 1 000 de zile, pare să fie de partea Rusiei, linia frontului deplasându-se spre vest, în timp ce ofensiva Ucrainei în regiunea rusă Kursk stagnează.

Apărarea Moscovei în Kursk a fost sprijinită de Coreea de Nord, care a trimis peste 10 000 de soldați în regiune, potrivit aliaților. Între timp, Iranul și China au furnizat Rusiei tehnologii militare și cu dublă utilizare, pe care le-a folosit pentru a viza infrastructura civilă, în special energetică, din Ucraina.

Trebuie să găsim soluții diplomatice

Președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy a recunoscut luni pentru agenția japoneză Kyodo că „armata ucraineană nu are forța” necesară pentru a recuceri unele dintre teritoriile ocupate de Rusia.

„Trebuie să găsim soluții diplomatice”,

a spus el.

El și-a reiterat apelul pentru ca țara sa să devină membru NATO cât mai curând posibil.

Ucraina a semnat, în ultimele luni, o serie de acorduri bilaterale de securitate cu țările occidentale, dar pentru Kiev, nicio garanție de securitate nu se poate apropia de statutul de membru cu drepturi depline al alianței militare pentru a descuraja orice viitoare agresiune rusă.

„Cu experiența amară a Memorandumului de la Budapesta în urma noastră, nu vom accepta nicio alternativă, surogat sau substitut pentru aderarea deplină a Ucrainei la NATO”,

a declarat Ministerul ucrainean de Externe într-o declarație publicată marți dimineață.

„Invitarea Ucrainei să adere la NATO acum va deveni o contrapondere eficientă la șantajul rusesc și va lipsi Kremlinul de iluziile sale privind posibilitatea de a împiedica integrarea euro-atlantică a Ucrainei. Este, de asemenea, singura șansă de a opri erodarea principiilor-cheie ale neproliferării nucleare și de a restabili încrederea în dezarmarea nucleară”,

a adăugat acesta.

Conform Memorandumului de la Budapesta, semnat la 5 decembrie 1994, Ucraina a renunțat la arsenalul său nuclear în schimbul unor garanții din partea Rusiei că nu va folosi forța sau coerciția economică împotriva integrității sale teritoriale sau a independenței sale politice.

Cu toate acestea, Rutte a declarat că acordurile bilaterale fac parte din calea Ucrainei către statutul de membru cu drepturi depline.

„În timpul summitului de la Washington [care a avut loc în iulie 2024], am convenit asupra căii ireversibile către NATO”,

a declarat el reporterilor.

„Așa că acest lucru se întâmplă pas cu pas”.