Noua legislație a UE privind ambalajele riscă să marginalizeze deșeurile alimentare

Deșeurile alimentare și securitatea aprovizionării trebuie să ocupe un loc central în noua legislație a UE privind ambalajele, îndeamnă părțile interesate, avertizând că actuala propunere nu corespunde cerințelor, potrivit Euractiv.

Miercuri, 30 noiembrie, trebuie să fie prezentată o revizuire a Directivei UE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (PPWD), principalul instrument la nivelul UE care reglementează modul în care ambalajele alimentare sunt introduse pe piață și cerințele privind sfârșitul ciclului de viață al acestora.

Subliniind că o treime din alimentele produse în prezent se irosesc, ceea ce reprezintă un cost economic și de mediu considerabil, Charles Héaulmé, directorul general al companiei finlandeze de ambalaje de consum Huhtamäki, a subliniat rolul crucial pe care îl joacă ambalajele în reducerea la minimum a acestor pierderi.

“Cea mai bună soluție pentru a reduce risipa de alimente [este] asigurarea duratei de valabilitate, adică să ne asigurăm că consumatorii primesc cantitatea de care au nevoie și nu mult mai mult decât au nevoie, prin urmare, să nu se ajungă la risipa de alimente – și acesta este rolul ambalajelor”, a explicat el în cadrul unui eveniment recent axat pe această propunere, calificând siguranța și securitatea alimentară drept “rolul societal numărul unu” al ambalajelor.

Deși estimările variază, în UE sunt generate anual 88 de milioane de tone de deșeuri alimentare, ceea ce reprezintă 10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră asociate sistemului alimentar, la un cost estimat la 143 de miliarde de euro.

Însă un proiect de propunere care a făcut obiectul unor scurgeri de informații a stârnit îngrijorări din partea părților interesate, care consideră că securitatea alimentară și risipa de alimente au fost lăsate deoparte.

Cea mai recentă versiune a proiectului de propunere, consultată de EURACTIV, spune că pot fi permise unele derogări de la obiectivele stabilite în propunere în cazurile în care securitatea alimentară este amenințată.

“La evaluarea justificării unei astfel de ajustări, Comisia evaluează cererile […] și cele mai bune dovezi disponibile cu privire la riscurile aferente pentru sănătatea umană sau animală, pentru securitatea aprovizionării cu alimente sau pentru mediu”, se arată în propunerea dezvăluită.

Cu toate acestea, pentru eurodeputatul liberal finlandez Elsi Katainen, acest lucru este departe de ceea ce este necesar.

“Ambalajele reprezintă o parte esențială a pieței noastre unice, făcând posibil transportul de bunuri și asigurând disponibilitatea alimentelor pentru cetățenii europeni”, a declarat ea, adăugând că este “îngrijorată” de ceea ce a văzut până acum din propunere.

Subliniind necesitatea de a vedea “imaginea de ansamblu” în ceea ce privește ambalajele, ea a spus că UE “nu a fost suficient de vocală în ceea ce privește criza alimentară globală și securitatea alimentară, care sunt pietre de temelie ale societăților”.

Între timp, din perspectiva fermierilor, Pekka Pesonen, secretarul general al asociației fermierilor din UE COPA-COGECA, a avertizat că UE “nu își poate permite” o situație în care reducerea excesului de ambalaje să aibă un impact negativ asupra securității sau siguranței alimentare.

“Securitatea alimentară și ambalajele sunt o parte crucială a acestei discuții”, a spus el, menționând că, din cauza perturbărilor cauzate de invazia Rusiei în Ucraina, securitatea alimentară este ferm “din nou pe ordinea de zi”. “Așadar, trebuie să avem ambalaje durabile, un lanț valoric mai eficient – dar trebuie să ne asigurăm că avem și politici pe termen lung”, a mai spus el.

Cu toate acestea, pentru Jean-Pierre Schweitzer, de la grupul de campanie ecologistă Biroul European de Mediu (EEB), se pot face mai multe atât din partea producătorilor de alimente, cât și din partea comercianților cu amănuntul, pentru a se asigura că nu este nevoie de ambalaje în exces, în primul rând.

De exemplu, acest lucru ar putea include concentrarea asupra producției și consumului de grupuri de alimente care necesită mai puține ambalaje, cum ar fi legumele, mai degrabă decât asupra produselor cu risc ridicat, cum ar fi carnea.

În același timp, pentru Schweitzer, ar trebui să se acorde mai multă atenție modului în care comercianții cu amănuntul comercializează produsele pentru a reduce atât ambalajele, cât și risipa de alimente.

“Există tipuri de ambalaje care sporesc risipa de alimente”, a spus el, oferind exemplul ambalajelor multiple care îi determină pe oameni să cumpere mai multe alimente decât au nevoie. “În cele din urmă, [consumatorii] cumpără în exces și sfârșesc prin a risipi alimente. Așadar, există exemple de ambalaje alimentare care, de fapt, sporesc risipa de alimente”, a subliniat el.

Cu toate acestea, în ciuda rolului lor cheie în reducerea ambalajelor, Schweitzer a criticat faptul că propunerea PPWD nu include niciun obiectiv de reutilizare pentru comercianții cu amănuntul.

“În ciuda dovezilor solide pe care le avem cu privire la risipa de alimente [care] se referă de fapt la comerțul cu amănuntul din supermarketuri, nu avem un obiectiv în acest sens”, a subliniat el.