Închide

Odiseea bugetului: Cîțu dă să rupă coaliția, Câciu dă din colț în colț, bugetul trece prin Guvern

Avatar
boards, height, balance

Fotografie de Alexas_Fotos pe Pixabay

Timp de citire: 9 minute
  • Guvernul a adoptat luni legea bugetului de stat pentru anul 2022 și legea bugetului asigurărilor de stat pentru 2022, potrivit unui anunț făcut de purtătorul de cuvânt Dan Cărbunaru.
  • Președintele PNL, Florin Cîțu, este nemulțumit că în forma actuală a bugetului, pragul de 7% pentru investiții negociat cu PSD nu este respectat și amenință cu ruperea coaliției.
  • Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu – propunere a PSD în Guvernul Ciucă – a dat răspunsuri ambigue la întrebarea privitoare la avizele fără de care proiectul de buget nu poate fi adoptat.

Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a declarat că proiectul de buget pe anul 2022 este configurat pe următorul cadru economic:

  • creștere economică de 4,6%,
  • Produs Intern Brut pe anul 2022 de 1.317,3 miliarde lei,
  • inflație medie anuală de 6,5%,
  • câștig salarial mediu brut de 6.095 lei pe lună,
  • veniturile bugetare la bugetul general consolidat sunt de 33,4% din PIB, față de 32,6% din PIB în 2021,
  • cheltuielile bugetare sunt de 39,2% din PIB, față de 39,7% din PIB în 2021.

”Continuăm consolidarea fiscală, dar în mod echilibrat, atât pe cheltuieli, cât și venituri”, a spus Câciu.

Deficitul bugetar cash va fi de 5,84% din PIB, în termenii agreați cu Comisia Europeană în procedura de deficit excesiv. Deficitul bugetar ESA va fi de 6,24% din PIB. Deficitul structural va fi de 5,71% din PIB.

La construcția bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022, s-a avut în vedere în principal majorarea punctului de pensie cu 10%, de la 1.442 lei la 1.586 lei. Fondurile destinate plății pensiilor din sistemul public pentru anul 2022 sunt în sumă de 96,38 miliarde lei, respectiv 7,32% din PIB.

Cîțu s-a săturat deja de PSD

Florin Cîțu amenință cu ruperea Coaliției de guvernare pentru că, în forma actuală a bugetului, pragul de 7% pentru investiții negociat cu PSD nu este respectat, potrivit Digi24.

”Nu cred că se mai poate face ceva”, a declarat președintele PNL, subliniind faptul că trebuie să discute cu colegii de partid dacă acest buget va fi ”încă un compromis” pe care liberalii îl vor face pentru a merge mai departe în coaliția cu social democrații.

”Când s-a negociat această coaliție de guvernare, pachetul social propus de PSD a fost acceptat doar cu condiția ca 7% din buget să se ducă către investiții. Nu e doar o ambiție a PNL. Este singurul mod prin care poți să susții acel pachet social. Fără resursele pentru investiții, pachetul social nu are sustenabilitate pe termen lung și creează dezechilibre. Nu este un moft cererea de 7%. A fost negociat pentru a susține creșterea de pensii și salarii. Am spus că este nevoie de aproximativ 3 miliarde în plus pentru a ajunge la această cifră de 7% din PIB, dar mi s-a spus că bugetul este închis. Aşa cum a fost respectat pachetul social din programul de guvernare, aşa cerem să fie respectat şi pachetul de investiţii”, a declarat președintele PNL, Florin Cîțu.

El afirmă că va fi discutată situația bugetului în interiorul PNL.

”Coaliția cu PSD a fost un compromis. Acum nu cred că se mai poate face ceva la acest buget, trebuie să discutăm în PNL. Vom vedea dacă și acesta va fi un compromis ca să mergem mai departe”, a explicat liderul liberalilor.

Întrebat dacă bugetul poate fi aprobat până la finalul anului, Cîțu a răspuns:

”Până la urmă este și varianta în care premierul își asumă acest buget și vom vedea după aceea. Poate face și asumarea răspunderii – înțeleg că e o decizie CCR care spune că nu se poate”.

El a mai spus că există o discuţie în coaliţie să nu fie depuse amendamente la proiectul de buget.

”Pentru a avea un buget cât mai rapid este bine să nu avem aceste amendamente”, a mai explicat Cîțu.

Contează execuția, nu propunerea, este reacția lui Marcel Ciolacu la nemulțumirea lui Florin Cîțu în privința alocării doar a 6,7% din PIB pentru investiții.

”Oricum, față de anul trecut, de la 5,4 la 6,7%, e o diferență consistentă”, a spus președintele PSD.

Avizele, ia-le de unde nu-s…

Despre convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), în vederea avizării proiectelor de buget ale serviciilor de informații, nu există nicio informare oficială. Prin urmare, ziariștii acreditați la Palatul Victoria l-au chestionat pe ministrul Câciu în legătură cu lipsa avizului CSAT:

”Bugetul s-a aprobat cu avizul CSAT. Acest aviz există”, a răspuns Câciu scurt.

”Când a fost acest CSAT și de ce nu a fost făcut public?”, a fost următoarea întrebare.

”Răspunsul este dat de Guvern. Ministerul Finanțelor vă spune că la baza acestui proiect de lege aprobat în Guvern a stat avizul CSAT, precum și celelalte avize cerute de lege, atât avizul Comisiei de Dialog Social, avizul CES, avem opinia Consiliului Fiscal…”

Schimbul de întrebări și răspunsuri a continuat la fel de enigmatic:

– Când a avut loc această ședință a CSAT și de ce nu s-a făcut transparent?

– Aceste detalii vă vor fi date de secretarul CSAT

– Dumneavoastră ați participat?

– Da.

– Când?

– Aceste detalii vă vor fi date de secretarul CSAT.

– Care este avizul CSAT?

– Pozitiv.

– Pe toate bugetele?

– Da.

Administrația Prezidențială a făcut o scurtă precizare menită să spulbere misterul:

”Conform procedurilor de lucru ale CSAT, propunerile de buget pentru anul 2022 ale instituţiilor din domeniul apărării ţării şi securităţii naţionale au fost avizate cu acordul individual al membrilor Consiliului”, a precizat Administrația Prezidențială, citată de News.ro.

Consiliul Fiscal avertizează: ”Nu sunt suficiente măsuri credibile de ajustare bugetară”

Consiliul Fiscal apreciază drept probabilă manifestarea unui gol de venituri comparativ cu țintele asumate în proiectul de buget de circa 12,15 miliarde de lei, reprezentând circa 0,92% din PIB, se arată în opinia privind bugetul pe 2022.

În plus, instituția avertizează că și cheltuielile bugetare ar putea fi mai mari decât reies din proiectul de buget.

Iată mai jos sinteza opinie Consiliului Fiscal, organism cu rol consultativ al cărui aviz, deși necesar, nu este obligatoriu pentru Guvern:

  • Sfârșitul acestui an este marcat de câteva șocuri de mare amploare: un nou val pandemic cu varianta Omicron în răspândire rapidă; șocul prețurilor la energie, care aduce aminte de șocul țițeiului din anii 1970 și care a provocat stagflație; impactul schimbărilor climatice și, nu în cele din urmă, puseul inflaționist ce este surprinzător prin mărime.
  • Temporaritatea puseului inflaționist este pusă însă în discuție de persistența sa și de posibilitatea ca spirale salarii-prețuri, prețuri-prețuri să prolifereze.
  • Politici monetare încă acomodative (cu rate puternic real negative) ajută finanțarea deficitelor și refinanțarea datoriilor, dar piețele discriminează în mod evident, în funcție de sustenabilitatea finanțelor publice, credibilitatea băncilor centrale (mai ales acolo unde nu se emite monedă de rezervă), situația balanțelor externe etc.
  • Economiile emergente din UE și care nu fac parte din zona euro au un avantaj (față de alte economii emergente) fiindcă aparțin blocului comunitar și pot intra în aranjamente de sprijin financiar la nevoie. Totodată, Cadrul Financiar Multianual (CFM) și Planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR) asigură o plasă de siguranță, facilitează reforme, iar, în cazul României, pot ajuta enorm consolidarea bugetară.
  • Economiile sunt în continuare sub asediu și funcționează ca în regim de război sui generis, ceea ce reclamă mobilizare de resurse, alocare pe priorități, solidaritate, responsabilitate.
  • România are o problemă fiscală foarte complicată. Veniturile fiscale (inclusiv contribuțiile) sunt între cele mai reduse din UE, în jur de 27% din PIB față de o medie în Uniune de circa 40%. De aceea, și cheltuielile sociale (salarii, pensii și alte beneficii sociale), care în context european nu par excesive, raportate la veniturile fiscale autohtone sunt copleșitoare – în ultimii ani aceste cheltuieli au echivalat cu peste 80% din veniturile fiscale (81% în 2019, 94,3% în 2020 și 83,6% în 2021).
  • Chestiunea fiscală este ilustrată și de mărimea deficitului structural, care înainte de pandemie se situa la circa 5% din PIB, iar în anul 2020 ajunsese după estimări ale CE la peste 7% din PIB.
  • Deficitele externe au devenit și ele o mare problemă structurală a României.
  • Este necesară o colectare mult mai bună a veniturilor fiscale. Multitudinea de exceptări și portițe reduce mult încasările fiscale ale statului.
  • În ceea ce privește TVA, am putea câștiga în jur de 2% din PIB încasări fiscale dacă am ajunge la media din UE la colectare. Și din alte taxe și impozite se poate colecta mai mult – din impozite pe afaceri, prin descurajarea optimizărilor fiscale, din impozitarea acelor venituri personale care acum nu sunt declarate.
  • Este stranie teza conform căreia în România nu se poate colecta mai mult de 27-28% din PIB și că, din această cauză, consolidarea bugetară se poate face numai pe partea de cheltuieli. Nu se poate susține consolidarea numai pe parte de cheltuieli și, totodată, blama colectarea foarte ineficientă, având în vedere situația deplorabilă la TVA.
  • Trebuie să se iasă din blocaj conceptual și fățărnicie. Sănătatea publică și educația sunt în mod cronic mult sub-finanțate; cheltuielile de apărare și securitate pot crește în mod necesar (nu numai fiindcă la granițe sunt pericole de conflict militar foarte mari), impactul schimbărilor climatice reclamă capacitate de intervenție a statului în momente critice. A miza numai pe resurse din PNRR și CFM ar însemna miopie în politica economică, mai ales că sunt nevoi de bază care nu pot fi acoperite cu fonduri europene.
  • Analize ale CF, alte documente de analiză (inclusiv ale CE), arată că nu este posibil ca această consolidare să se poată realiza simultan cu furnizarea unei mase critice de bunuri publice esențiale, numai prin restrângerea cheltuielilor publice.
  • CF nu subestimează dificultatea economică, socială și politică a unor măsuri de creștere a veniturilor fiscale, care au impact distribuțional semnificativ.
  • De aceea, 2022 este un an test foarte sever în privința consolidării bugetare.
  • Pasul insuficient de consolidare fiscal-bugetară în 2021 face ca fereastra de oportunitate pentru aceasta să fie în restrângere, realizarea unor venituri viitoare cu un ritm de creștere comparabil cu cel din 2021 fiind improbabilă.
  • O consolidare mai lentă decât cea optimă crește riscurile la adresa finanțării neproblematice a dezechilibrului extern, precum și în ceea ce privește condițiile de finanțare. Realizarea ajustării într-un climat de politici contracționiste este mult mai dificilă.
  • Utilizarea finanțării puse la dispoziție de UE, care să înlocuiască pe cât posibil folosirea resurselor bugetare proprii, este esențială pentru un parcurs favorabil al economiei românești pe un orizont de timp mediu și lung.
  • PNRR, alături de resursele disponibile prin CFM, poate fi un instrument vital pentru facilitarea ajustării fiscale (consolidării bugetare) necesare, prin susținerea unui nivel mai ridicat al activității economice decât cel indus de un impuls fiscal negativ și înăsprirea politicii monetare – pentru evitarea intrării într-o zonă de echilibrare precară sau chiar de instabilitate a economiei.
  • Construcția bugetară pentru anul 2022 are în vedere o țintă de deficit bugetar de 5,84% potrivit metodologiei cash, reprezentând o diminuare de 1,29 pp din PIB față de nivelul proiectat pentru anul 2021 (7,13% din PIB). Nivelul corespunzător al țintei de deficit bugetar pe anul 2022 potrivit ESA 2010 este de 6,24% din PIB și, comparativ cu nivelul estimat de MF pentru anul anterior, reducerea este de 1,79 pp din PIB.
  • Potrivit metodologiei cash, diminuarea deficitului are loc în planificarea bugetară pentru anul 2022 prin majorarea veniturilor bugetare cu 0,83 pp din PIB, concomitent cu reducerea cheltuielilor bugetare cu 0,46 pp din PIB.
  • Sursa principală a majorării ponderii veniturilor fiscale în PIB este reprezentată de luarea în considerare în proiecția veniturilor bugetare a unor sume în cuantum de 10,65 mld. lei provenind din creșterea eficienței colectării/reducerea evaziunii fiscale.
  • Privind includerea în proiecția bugetară a unor sume suplimentare provenite din ameliorarea dorită a eficienței colectării, CF are rezerve în a le considera la acest moment, în virtutea principiului prudenței.
  • Dincolo de rezervele exprimate mai sus asupra sumelor provenind din creșterea eficienței colectării, evaluarea de către CF a proiecțiilor de venituri cuprinse în proiectul de buget a condus către un cuantum mai redus al încasărilor bugetare cu circa 1,5 mld. lei.
  • Pe baza unei abordări prudente, Consiliul Fiscal apreciază drept probabilă manifestarea unui gol de venituri comparativ cu țintele asumate în proiectul de buget de circa 12,15 mld. lei, reprezentând circa 0,92% din PIB.
  • Pe partea de cheltuieli, reducerea ponderii în PIB a acestora în planificare are loc prin înghețarea majorității salariilor din sectorul public și prin ritmuri de creștere în termeni nominali moderate și inferioare dinamicii PIB nominal pentru cheltuielile cu bunuri și servicii, cele de asistență socială, cele privind alte transferuri.
  • CF apreciază drept probabil un necesar suplimentar de alocări bugetare de 1,9 mld. lei la nivelul cheltuielilor de asistență socială și de cel puțin 2 mld. lei la nivelul cheltuielilor cu dobânzile. Cumulat, CF estimează o sub-bugetare a cheltuielilor de cel puțin 0,3% din PIB.
  • Este de remarcat ținta ambițioasă asumată pentru cheltuielile de investiții, care în proiectul de buget înregistrează valoarea de 6,7% din PIB, maximul din 2009 până în prezent (în 2021 au fost de circa 5,5% din PIB), precum și ponderea pe care sumele din PNRR o au în totalul cheltuielilor de investiții, aproximativ 12% în anul 2022.
  • Pe baza unei abordări prudente a veniturilor și cheltuielilor bugetare, CF apreciază construcția bugetară pentru anul 2022 compatibilă cu un deficit cash în jurul valorii de 7% din PIB (echivalent cu 7,5% din PIB conform metodologiei europene). Această situație ridică semne de întrebare privind consolidarea bugetară, potrivit construcției bugetare inițiale. Deși proiectul de buget țintește un deficit cash de 5,84% din PIB, CF apreciază că nu sunt suficiente măsuri credibile de ajustare bugetară care să conducă la atingerea acestei ținte.
  • În strategia fiscal-bugetară 2022-2024, consolidarea în ultimii doi ani este proiectată în mod covârșitor pe partea de cheltuieli bugetare. CF are semne de întrebare privind realismul acestei abordări.
scroll to top