Prețul alimentelor devine un câmp de luptă politică pe ambele maluri ale Atlanticului
Vicepreședintele SUA și candidatul democrat la președinție Kamala Harris s-a angajat să combată „manipularea prețurilor” pe rafturile magazinelor, iar UE dorește o remunerare mai echitabilă a agricultorilor, în timp ce experții solicită mai multă transparență pe piața alimentară, potrivit Euractiv.
„Mă voi strădui să adopt prima interdicție federală a manipulării prețurilor la alimente”, a anunțat Harris în timpul primului său discurs de campanie din Carolina de Nord, pe 16 august.
Combaterea inflației a devenit un subiect central în campania prezidențială din SUA, dezbaterea concentrându-se în principal pe inflația alimentară, chiar dacă aceasta a revenit la o rată aproape „normală” de 2,9 % în iulie 2024.
Deși inflația prețurilor la alimente în Europa nu mai este galopantă ca în perioada 2021-2023, după cum arată datele Eurostat, „nivelurile prețurilor rămân ridicate comparativ cu acum trei ani” atât în UE, cât și în SUA, a declarat pentru Euractiv Joseph Glauber, cercetător la Institutul Internațional de Cercetare a Politicilor Alimentare (IFPRI).
În SUA, de exemplu, „din iunie 2021, inflația alimentară internă a fost în medie de 6% pe an”, a adăugat el.
Mecanism opac de stabilire a prețurilor
De ambele părți ale Atlanticului, inflația își are originea în perturbarea lanțului de aprovizionare cauzată de pandemia COVID-19 și, în special pentru UE, în creșterea prețurilor la energie care a început la sfârșitul anului 2021 și s-a intensificat după invazia Rusiei în Ucraina.
Dar pentru Tassos Haniotis, fost director de strategie și analiză politică la Direcția Generală Agricultură a Comisiei Europene, acești factori „nu par să explice nivelul de schimbare și persistența prețurilor ridicate, mai ales că transparența rămâne mai mult o dorință decât o realitate în lanțul alimentar”.
„De ambele părți ale Atlanticului, există îngrijorări cu privire la faptul că unele companii ar fi profitat de contextul inflaționist pentru a-și crește prețurile peste creșterea costurilor de producție, cu scopul de a-și spori marjele”, a declarat Camille Perrin, responsabil cu politica alimentară la Organizația Europeană a Consumatorilor (BEUC).
Lipsa de transparență în lanțul alimentar a fost una dintre forțele motrice din spatele protestelor agricultorilor care au zguduit Europa iarna trecută.
Ca răspuns, în iulie, Comisia Europeană a lansat un observator pentru a îmbunătăți transparența prețurilor și distribuția valorii în lanțul de aprovizionare agroalimentară.