Prima candidatură a unei țări întregi la organizarea Jocurilor Olimpice promite un buget ”ținut sub control”

Elveția intenționează să își depună candidatura pentru organizarea Jocurilor Olimpice de Iarnă din 2030, autoritățile elvețiene angajându-se să extindă aria locațiilor care vor găzdui evenimentele din cadrul Jocurilor la întreaga țară. Dacă va avea succes, ar putea fi prima țară care organizează, în nume național, o ediție a Jocurilor Olimpice, spre deosebire de situațiile obișnuite când organizarea este asumată de un oraș sau, cel mult, de o regiune, transmite Bloomberg.

În general, de-a lungul anilor, elvețienii nu au fost foarte încântați ca țara lor să găzduiască marele eveniment sportiv, considerând că cheltuielile publice asumate ar putea să nu aibă eficiența scontată. De această dată, autoritățile sunt optimiste, întrucât promit menținerea bugetului ”sub control”, cheltuielile urmând să fie relativ egale cu cele ale veniturilor estimate: cca. 1,5 miliarde de franci elvețieni.

Așa-numitul Parlament al Sportului din Elveția, alcătuit, în principal, din delegați ai federațiilor sportive elvețiene, va vota pe 24 noiembrie dacă este de acord cu depunerea candidaturii.

Comitetul Olimpic Internațional (CIO) va alege apoi, vara viitoare, gazdele Jocurilor Olimpice de Iarnă din 2030 și 2034.

În mod tradițional, gazda unei ediții a Jocurilor este selectată și anunțată cu aproximativ 7 ani înainte de eveniment, dar CIO încearcă, în ultima perioadă, să facă din procesul de selecție mai puțin o competiție în sine, ci mai mult un dialog competitiv.

Noul proces de selecție, inclusiv această eventuală întârziere în selectarea gazdei, este și un semnal care arată un entuziasm tot mai redus din partea potențialelor orașe gazdă, fenomen observat în ultimii ani.

Elveția nu ar fi la prima astfel de experiență: țara alpină a găzduit Jocurile de Iarnă în alte două rânduri, în 1928 și 1948, ambele în luxoasa stațiune St. Moritz.

Totuși, cetățenii elvețieni au arătat prea puțin interes pentru repetarea candidaturii în ultimii ani. De trei ori, cetățenii au respins, prin referendum, depunerea unei candidaturi la organizarea competiției în diferite părți ale țării, între 2013 și 2018.

De această dată, oficialii elvețieni sunt convinși că vor avea sprijinul popular. Potrivit unui sondaj realizat anul trecut, în luna august, două treimi din populație ar susține o candidatură în cazul organizării unui nou referendum pe această temă.

Susținerea candidaturii este însă condiționată de menținerea la minimul posibil a investițiilor în noi infrastructuri sportive, pentru a păstra cheltuielile de la buget în limite acceptabile.

Actualmente, planul autorităților este ca Lausanne, orașul în care se află sediul central CIO, și capitala federală, Berna, să organizeze ceremoniile de deschidere și de închidere ale Jocurilor. Alte evenimente vor fi organizate în orașe precum Zürich și Zug, precum și în stațiuni alpine cunoscute, cu o infrastructură sportivă de cel mai înalt nivel, printre care Crans-Montana, St. Moritz și Kandersteg.

Infrastructura este deja construită, în cea mai mare parte, cu excepția concursului olimpic de patinaj de viteză pe pistă lungă. Oficialii elvețieni au transmis că nu este necesară construirea unui patinoar nou doar pentru acest concurs, existând posibilitatea să caute găzduire într-o țară vecină cu o infrastructură adecvată.

”Calendarul este strâns, lucru care ar putea veni în favoarea noastră, pentru că sunt puține țări în lume care au deja infrastructura gata construită și operațională”, a declarat fostul legendar schior elvețian Urs Lehmann, președinte al Asociației Elvețiene de Schi, în timpul unui briefing de presă.