Raport oficial: Jumătate din cantitatea de miere importată în UE ar putea fi contrafăcută!

O proporție semnificativă din mierea importată în UE este suspectată de a fi miere falsificată sau contrafăcută, fiind detectate adaosuri de siropuri zaharoase în conținutul mierii, potrivit cele mai recente analize realizate la comanda Direcției Generale pentru Sănătate și Siguranță Alimentară (DG-SANTE) din cadrul Comisiei Europene. Cantitățile de miere suspectată de contrafacere sunt într-o creștere alarmantă în comparație cu anii precedenți, constată autoritățile de la Bruxelles, potrivit publicației Euractiv.com.

În prezent, UE nu produce suficientă miere pentru a satisface cererea internă, așa încât importă aproximativ 40% din necesar din țări terțe. Așa stând lucrurile, producătorii europeni – dintre care o parte importantă sunt români – sunt nevoiți să înfrunte situația creată de prețurile de dumping cu care producătorii din afara UE își vând mierea. În cauză, este vorba, în special, despre prețurile mierii din China, cu care producătorii europeni nu pot concura.

Pentru a obține o imagine mai clară a situației de pe piața europeană a mierii, DG SANTE a realizat o analiză, pe baza datelor puse la dispoziție de autoritățile naționale din 18 țări care sunt părți din Rețeaua UE împotriva fraudei alimentare, de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și cu ajutorul Centrului Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene.

Analiza, publicată joi, arată că 46% din cele 320 de mostre de miere importată – prelevate în mod aleatoriu între noiembrie 2021 și februarie 2022 și analizate de JRC – indică diferite forme de falsificare, contrafacere sau modificare.

Pe această bază, se poate enunța

”… o suspiciune întemeiată că o mare parte din mierea importată din țări non-UE și considerată suspectă de alterare de către speciaștii JRC este în continuare prezentă și rămasă nedetectată pe piața UE.”

Deși metoda de testare nu a fost suficient de riguroasă din punct de vedere științific pentru a determina falsificarea mierii, fără putință de tăgadă, datele indică ”suspiciuni de alterare a mierii” și, prin urmare, nu sunt conforme cu Directiva UE privind mierea.

Mierea conține zaharuri, în mod natural, și, în conformitate cu normele UE în materie, trebuie să fie pură, nealterată, ceea ce înseamnă că nu poate avea ingrediente adăugate.

Mierea naturală este transformată în miere falsificată atunci când ingrediente exterioare, precum apa sau siropurile zaharoase, sunt adăugate artificial, pentru a crește volumul de miere.

Deși riscul pentru sănătatea umană este considerat scăzut, astfel de practici înșeală consumatorii și îi pun în pericol pe producătorii cinstiți și responsabili din Uniunea Europeană, care se confruntă cu o astfel de concurență neloială din partea produselor care conțin ingrediente ilicite și ieftine.

De pildă, valoarea unitară medie a mierii importate în Uniunea Europeană în anul 2021 a fost de 2,32 euro / kilogram, în timp ce siropurile zaharoase făcute pe bază de orez ajungeau la un preț cuprins între 0,40 euro și 0,60 de euro / kilogram.

Ceea ce surprinde cel mai mult la datele prezentate este că rata mierii suspectate de falsificare sau contrafacere este într-o creștere explozivă față de analiza precedentă, realizată între 2015 și 2017. Atunci, ponderea mierii suspecte se ridica la abia 14%, adică de peste 3 ori mai mică, ceea ce indică un îngrijorător trend ascendent.

De unde ajunge în UE mierea care nu e miere?

Proveniența celui mai mare număr de loturi suspecte, în numere absolute, este piața din China. 74% din loturile chinezești au stârnit suspiciuni specialiștilor care le-au analizat.

Totuși, mierea originară din Turcia se poate ”lăuda” cu cea mai mare proporție relativă de probe suspecte în totalul eșantionului de probe prelevate – 93%.

O situație aparte o prezintă mierea importată din Marea Britanie, care a avut o rată de suspiciune de 100%. Chiar și așa, cercetătorii consideră că rezultatul covârșitor ar trebui pus pe seama mierii produse în alte țări și amestecată cu miere locală în Marea Britanie, înainte de a fi reexportată în UE.

În total, mai mult de jumătate (57%) dintre operatorii de pe piață au exportat loturi de miere suspectate a fi alterate cu adaosuri zaharoase, în timp ce peste 60% dintre aceștia susțin că au importat cel puțin un lot suspect.

”UE este un importator net de miere, întrucât cererea internă este mai mare decât producția noastră internă. Este important să rămânem vigilenți împotriva oricărui abuz”, a declarat Ville Itälä, directorul general al OLAF.

El a adăugat că, în timp ce cel mai frecvent tip de fraudă cu mierea are loc prin falsificare, o investigație paralelă a identificat și cazuri de fraudă legată de originea mierii, etichetele susținând o origine falsă a produsului.

”Această acțiune este necesară pentru a atrage atenția asupra problemei, pentru a îndemna operatorii din piață la responsabilitate și conformare la reguli, precum și pentru a descuraja orice fel de practici frauduloase”, a concluzionat el, solicitând o aprofundare adecvată a cazurilor suspecte.

Apicultorii cer măsuri. Și încă de multă vreme!

Reacționând la constatările prezentate de autorii studiului, asociația fermierilor din UE, COPA-COGECA, le-a cerut factorilor de decizie la nivel european

”… să acționeze acum, cât nu e prea târziu, pentru a evita distrugerea profesiei de apicultor.”

Stanislav Jaš, președintele grupului de lucru pentru miere al asociației UE COPA-COGECA, a declarat că rezultatele explică ”de ce trecem printr-un adevărat dezastru agricol în UE”.

Reiterând recentele cereri venite din partea statelor membre ale UE pentru o etichetare mai strictă a originii și o trasabilitate mai riguroasă, asociația solicită etichetarea obligatorie a originii mierii cu precizarea clară a procentajelor în ordine descrescătoare, precum și controale naționale consolidate și verificări sistematice ale loturilor de miere importate, bazate pe metode îmbunătățite, combinate cu dovada trasabilității mierii, de la stup până la borcan.

România a solicitat în repetate rânduri, alături de alte state UE, schimbarea legislaţiei privitoare la etichetarea mierii, tocmai prin indicarea precisă a ţării de origine, indiferent dacă aceasta provine din ţări UE sau state terţe, astfel încât consumatorii să fie informaţi în legătură cu provenienţa şi calitatea mierii.

România produce, în medie, 22.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, cu efective de 1,47 de milioane de familii de albine.

Cea mai mare producție de miere a României s-a înregistrat în 2015, când țara noastră s-a clasat pe primul loc în clasamentul european, cu 32.000 de tone.

Producția de anul trecut s-a situat în jur de 12-13.000 de tone, mult sub media unui an bun, din cauza secetei persistente și extinse în cele mai multe zone ale țării.

La nivel naţional, sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membri ai Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), cu un efectiv de 900.000 de familii de albine.

În urmă cu doi ani, producătorii români de miere erau acuzați în Spania că vând, de fapt, miere chinezească

La finalul anului 2021, o asociație de fermieri din Spania îi acuza pe producătorii români de miere că mierea românească importată în magazinele iberice ar proveni, de fapt, din China. Miza, spuneau spaniolii, ar fi una financiară: amestecul mierii românești cu una mai ieftină crește profitul producătorilor.

Deși acest lucru nu este ilegal, potrivit legislației europene, acesta ar trebui specificat în mod clar pe etichetă.

De fapt, fermierii spanioli îi acuzau pe producătorii români că produceau tocmai miere falsificată, în maniera descrisă și de analiza realizată acum de DG SANTE.