România înfruntă cu succes brandul exclusivist Louis Vuitton pentru că i-a “furat” bluza iubită
Sătenii din Vaideeni, la poalele Munților Carpați din România, sunt furioși pe brandul francez de lux Louis Vuitton pentru că le-a “furat” modelul bluzei lor tradiționale.
Maria Gioanca, în vârstă de 69 de ani, una dintre cele două duzini de femei din sat care încă mai cos manual îmbrăcămintea alb-negru, a declarat pentru AFP că “nu va permite ca modelul costumului să fie furat” pentru a fi purtat pe plajă.
Solicitările ca mărcile de lux să recunoască sursa de inspirație a modelelor lor au crescut în ultimii ani, deoarece industria modei s-a confruntat cu acuzații de însușire culturală și de exploatare a patrimoniului grupurilor minoritare.
În România, grupul de activiști La Blouse Roumaine cere din 2017 mărcilor să recunoască și să “crediteze” locurile de origine atunci când hainele lor sunt similare sau inspirate de costumele populare românești, transmite Fashion United.
Dedicată promovării iei tradiționale – cunoscută pentru faptul că a inspirat creatori de modă precum Yves Saint-Laurent, Jean Paul Gaultier și Kenzo – plângerile lor au dat rezultate mixte.
Încălcarea drepturilor culturale
În Vaideeni, multe dintre croitorese nu auziseră de Louis Vuitton, dar au observat imediat asemănarea cu bluzele lor tradiționale (ii) atunci când au văzut o fotografie cu bluza albă din in brodată cu motive negre a mărcii franceze pentru noua lor colecție “LV by the Pool”.
“De ce vă bateți joc de lucrurile noastre?”, a spus Ioana Staniloiu, în vârstă de 76 de ani, luând în derâdere bluza creată de designerul vedetă Nicolas Ghesquiere și anunțată pe site-ul Louis Vuitton ca fiind “aerisită” și având “un aspect proaspăt, boem”.
“Pe lângă bluza noastră, este urâtă”, a spus ea.
Acuzând compania franceză de “încălcarea drepturilor culturale ale comunităților”, fondatoarea La Blouse Roumaine, Andreea Tănăsescu, a declarat că oamenii s-au simțit jigniți că o bluză purtată în mod tradițional la ocazii speciale este folosită ca îmbrăcăminte de plajă.
“Trebuie să fiți foarte atenți… Este mai bine să mergi și să vorbești cu comunitatea, să petreci timp acolo”, a declarat fostul director de casting, în vârstă de 49 de ani, pentru AFP, adăugând că moda ar putea ajuta la “protejarea și promovarea patrimoniului cultural” dacă ar exista un schimb.
Luna trecută, ministrul român al Culturii a cerut companiei să recunoască acest patrimoniu.
Louis Vuitton a refuzat să comenteze când a fost contactat de AFP, dar a confirmat informațiile din presă potrivit cărora și-a cerut scuze României și a încetat să mai vândă bluza.
Aceasta nu mai apare pe site-ul web al mărcii, iar 20 de bluze încă nevândute au fost puse deoparte, potrivit rapoartelor.
În trecut, La Blouse Roumaine a convins designerul american Tory Burch să schimbe descrierea unei haine în care era menționată inspirația sa românească. Ei nu au primit niciun răspuns de la Dior într-un caz similar.
Hainele și textilele tradiționale românești au “o estetică excepțională, specială”, potrivit specialistului în textile Florica Zaharia, subliniind “discreția și eleganța” bluzei.
“Există o frumusețe pe care nu o putem ignora”, a spus Zaharia, care a deschis primul muzeu de textile din România în 2018, după ce a lucrat aproape 30 de ani la Metropolitan Museum of Art din New York.
Dar criticii spun că aceste controverse nu ajung să ajute comunitățile să își salveze meșteșugurile pe cale de dispariție.
Este ca și cum ai “aerisi rufele murdare în public”, a declarat curatorul Muzeului Țăranului Român, Horatiu Ilea, adăugând că “singurul lucru” care ar putea ajuta este ca tinerii să învețe meșteșugurile.
Deși confecționarea bluzei românești a fost inclusă pe lista patrimoniului cultural imaterial al UNESCO în 2022, nu există niciun brevet pentru aceasta și există stiluri diferite chiar și în cadrul aceluiași grup de croitorese.
În Vaideeni, unele femei au reluat recent meșteșugul învățat de la bătrânele lor, dar nu este deloc ușor.
Este nevoie de cel puțin o lună pentru a coase o bluză care se vinde cu aproximativ 300-400 de euro (320-430 de dolari sau aproximativ 250-330 de lire sterline), iar acestea nu se vând chiar ca pâinea caldă.
“Sunt un pic speriată (de viitor), dar nu vom renunța aici”, a declarat Staniloiu, a cărei fiică și patru nepoate au părăsit toate satul pentru a-și căuta de lucru în altă parte.