Romgleza de corporație. Directorul Sergiu Manea de la BCR nu mai știe limba română: “Aș schimba Prima Casă cu affordable housing”

Programul Noua Casă ar trebui schimbat, lăsat la nivelul administraţiei locale. Prin intermediul acestuia are trebui să poată fi cumpărate case de către categorii profesionale unde România înregistrează un deficit, precum medici sau profesori, susţine Sergiu Manea, CEO Banca Comercială Română, parte a grupului austriac Erste Bank. O idee inedită, lansată însă printr-o intervenție ridicolă, realizată într-o “romgleză” corporativă impecabilă:

“Eu aş schimba programul (Prima Casă n.r.) şi aş face affordable housing (locuinţe la preţuri accesibile – n.r) şi aş ţinti affordable housing unde avem deficite calitative: infirmiere, asistente medicale, medici, învăţători, profesori, în comunităţi şi aş duce programul la nivelul administraţiilor locale. L-aş lăsa la nivelul comunităţii şi la nivelul în care comunitatea administrativă îşi vede interesele strategice şi să direcţioneze”,

a afirmat Sergiu Manea, în cadrul unei întâlniri cu presa.

Pe de altă parte, întrebat de jurnalişti despre evoluţia creditării, el a spus că aceasta este în creştere, dar problema o constituie numărul redus de companii care ar putea apela la servicii de creditare bancară. Manea a continuat în aceeași notă corporatistă, în aceeași romgleză penibilă prin care a inventat chiar un cuvânt nou: bancabilitate. Probabil de la termenul din limba engleză bancability, care se referă la capacitatea unui activ, a unui proiect sau a unei entități de a genera suficiente fluxuri de numerar pentru a atrage finanțare sau investiții.

“Atunci când vorbesc despre piaţa de capital, în sens larg, mă gândesc că aceasta ar putea antrena potenţiala, să spunem, bancabilitate, nivel doi, trei, a acestui mediu antreprenorial pe care încercăm să-l creăm, pentru că noi vorbim acum de mediu antreprenorial 4.0”,

și-a continuat halucinantul discurs directorul Sergiu Manea.

Acesta a menţionat că bilanţul Băncii Comerciale Române a crescut din 2019 în fiecare an peste produsul intern brut nominal. Sigur că da, ați ghicit, în aceeași “corporateză” care, crede Manea, îl face mai interesant în ochii auditoriului. Luați mai jos încă o mostră de limbaj de lemn, străin de realitatea limbii române:

“Nu peste produsul intern brut real, ci peste produsul intern brut nominal. Şi nu a crescut numai din mărimea volumului la nivel de un credit, un wallet, ci din creşterea relaţiilor de creditare. Deci practic relaţiile noastre de creditare au crescut cu 25% de atunci şi până acum. Au crescut şi volumele la nivel de simplu ticket“,

a explicat mulțumit de sine directorul BCR.

#LecțiadeEconomie, potrivire-mănușă cu discursul lui Manea

Cu greu putem să-l ascultăm pe Sergiu Manea. Pentru că folosește o limbă română atât de stricată încât până și un director de bancă de altă naționalitate decât română ar fi mai inteligibil. Ce face FOMO din oameni, nu-i așa, domnule Manea? Haideți că vă plac englezismele, vedem asta, sunteți tobă de carte în domeniu. Vă mai ajutăm și noi cu serialul #LecțiadeEconomie (link AICI), un podcast original pe care vi-l recomandă echipa AFACERI.news. Suntem siguri că ați găsi termeni foarte interesanți din limba engleză cu care, nu-i așa?, chiar v-ați impresiona audiența, domnule director!

Să-l lăsăm pe domnul Manea să încheie apoteotic. Atenție! Ochii pe portofel! România a intrat în middle income trap!

“Nu e nicio nenorocire. Sunt vreo 24 de ţări în lume conform statisticilor din 2011-2012 care depăşiseră această boală, de middle income trap (capcana venitului mijlociu n.r), dar între acele ţări se aflau Polonia şi Coreea de Sud. Motivul intrării în această capcană era creşterea semnificativă a salariilor, o dinamică a productivităţii inferioară şi în acelaşi timp incapacitatea acelei economii să urce pe lanţul producător de valoare”,

a precizat Sergiu Manea. Ați înțeles, așa-i? Nici noi.

Să clarificăm: capcana venitului mijlociu este definită ca incapacitatea unei ţări să iasă dintr-o zonă confortabilă de venit şi să meargă mai departe. Păcat că un director bancar de talia șefului BCR nu este în stare să o spună în limba română și se maimuțărește penibil vrând să pară inteligent.

Oficialul BCR a afirmat că ieşirea din această capcană ar trebui să însemne urcarea în, atenție!, Legatum Prosperity Index (dar bineînțeles!) de la 40-50 la 15-25 şi la Indicatorul de Încredere Societală să ajungem de la 85 la în primele 30-40 de locuri. De asemenea, o ţintă ar fi dublarea PIB în următorii 10 ani.

Continuăm cu clarificările: Indicele de prosperitate Legatum este un clasament anual elaborat de Institutul Legatum, o organizație caritabilă educațională independentă fondată și finanțată parțial de firma de investiții private Legatum. Clasamentul se bazează pe o varietate de factori, inclusiv bogăția, creșterea economică, educația, sănătatea, bunăstarea personală și calitatea vieții.

Indicele a fost conceput ca un instrument de transformare pentru a contribui la elaborarea unor răspunsuri politice specifice care pot conduce la îmbunătățiri tangibile ale prosperității. Indicele de prosperitate Legatum analizează performanța a 167 de națiuni în 67 de elemente axate pe politici, măsurate prin 300 de indicatori la nivel național.

Așteptăm cu interes noile discursuri ale șefului BCR, Sergiu Manea. Omul are o părere atât de bună despre el încât chiar merită să stăm cu ochii pe el. Și urechile, vai!, ciulite.

Vom reveni.