Închide

Solicitare serioasă adresată rușilor de către Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO

Avatar
Geoana Nato

Foto: nato.org

Timp de citire: 3 minute

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, le-a cerut oficialilor ruși să stabilească un „dialog solid, transparent și onest” cu alianța militară occidentală, pe fondul tensiunilor mari persistente dintre Moscova și Occident, cu privire la diverse probleme regionale, inclusiv ocuparea Peninsulei Crimeea și conflictul din regiunile estice ale Ucrainei, Doneţk şi Lugansk. Însă și criza migranților de la granița polono-bielorusă îl îngrijorează pe oficialul român, care are un mesaj serios pentru partenerii ruși.

Mai recent, Rusia a fost acuzată că și-a ajutat aliatul, omul puternic din Belarus, Aleksandr Lukashenko, să orchestreze o criză la frontieră cu statele membre din estul Uniunii Europene – ceea ce, desigur, Kremlinul neagă. Țările occidentale și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la acumularea militară rusă aproape de granițele Ucrainei din ultimele săptămâni, în timp ce Moscova a fost supărată de vizitele navale intensificate la Marea Neagră ale statelor membre NATO.

Într-un interviu acordat Radio Free Europe/Radio Liberty, Geoană a spus că, deși relațiile sunt la cel mai scăzut nivel de la sfârșitul Războiului Rece, oficialii NATO „caută și așteaptă cu nerăbdare continuarea discuțiilor cu omologii lor ruși” atât la nivel politic, cât și la nivel militar.

„Suntem pregătiți să continuăm și să îndemnăm Rusia să revină la Consiliul NATO-Rusia, principalul forum de dialog între cele două părți. Deocamdată, Rusia refuză invitațiile noastre, dar sperăm că ei își vor da seama de meritul de a avea un dialog solid, transparent și onest cu NATO”,

a spus Geoană.

Separatiștii susținuți de Kremlin continuă să controleze zone largi din estul Ucrainei într-un conflict de șapte ani care a adus peste 13.200 de morți din aprilie 2014. Războiul a izbucnit după ce Rusia a invadat și a anexat ilegal Crimeea la Marea Neagră, în martie 2014. Acumulările periodice de trupe rusești în zonă au declanșat alarme în Kiev și capitalele occidentale.

Situația escaladează pe frontul estic

La începutul acestei luni, Ucraina a declarat că până la 90.000 de soldați ruși au rămas în apropierea graniței sale, în ciuda încheierii exercițiilor militare, declanșând solicitări ca Rusia să fie transparentă cu privire la intențiile sale. Mircea Geoană a spus că nu va specula cu privire la motivele din spatele unor astfel de „activități neobișnuite” ale armatei ruse în jurul Ucrainei, dar a insistat că NATO este „vigilentă” și „foarte fermă în a descuraja și a se apăra împotriva oricărei amenințări din orice direcție”.

Pe de altă parte, săptămâna trecută, Kremlinul a promis că își va proteja granițele în fața acțiunilor țărilor care încearcă să intimideze Rusia, inclusiv în regiunea Mării Negre. Purtătorul de cuvânt al președintelui rus Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a mai susținut că „mișcarea forțelor noastre armate pe teritoriul nostru nu ar trebui să fie un motiv de îngrijorare”.

Dar Geoană a respins sugestiile Rusiei conform cărora NATO este o potențială amenințare pentru țară, spunând că „pur și simplu nu este adevărat”:

„Tot ceea ce facem în Marea Neagră sau pe flancul estic al NATO este pur defensiv și perfect transparent”,

spune românul, adjunct al celei mai mari instituții de apărare din lume.

Menționând că NATO are trei state membre în regiune — România, Bulgaria și Turcia — precum și doi „parteneri foarte importanți” — Ucraina și Georgia — șeful adjunct al NATO a mai declarat:

„Nu este absolut nicio surpriză pentru nimeni când facem poliție aeriană sau când facem prezență maritimă în Marea Neagră. Și până la urmă nu a fost NATO cea care a ocupat Crimeea și nici nu am invadat estul Ucrainei, așa că tot ce am făcut după 2014 a fost pur defensiv, descurajare și apărare, așa cum ar trebui. Dar mereu (am avut) grijă să nu fim provocatori sau să oferim un sentiment de interpretare greșită”,

a declarat Geoană.

Criză îngrijorătoare și la granița polono-bielorusă

Moscova a lucrat îndeaproape cu aliatul său de la Minsk, pe fondul unei crize la frontiera UE cu mii de migranți din țări terțe. Uniunea Europeană îl acuză pe Lukashenko pentru oamenii nevinovați prinși de-a lungul granițelor de vest ale Belarusului cu Polonia, Letonia și Lituania.

Polonia reține migranți care încearcă să încalce frontiera cu Belarus, dar deja sute se pregătesc să plece acasă. UE l-a acuzat pe Lukașenko că transportă migranți cu avionul și îi direcționează către granițele blocului — în special la granița polonă — pentru a se răzbuna pe Bruxelles pentru sancțiunile impuse din cauza unei represiuni radicale împotriva opoziției politice, a societății civile și a presei independente de anul trecut la alegerile prezidențiale disputate.

„Acesta este ceva care face parte dintr-un nou arsenal de instrumente hibride pe care Belarus le folosește împotriva statelor membre NATO și UE. Și bineînțeles, știind relația strânsă și parteneriatul dintre Belarus și Federația Rusă, știm, de asemenea, că există,  un mod în care Moscova nu este indiferentă sau necunoscută (situației)”,

a conchis Mircea Geoană.

scroll to top