SUA doresc limitarea eficientă a fondului global pentru dezastre naturale, ce va fi adoptat în cadrul COP28

Atunci când țările vor adopta un fond global pentru pierderile și pagubele provocate de dezastrele climatice la conferința ONU privind clima din acest an, Statele Unite vor milita pentru a limita eficient utilizarea acestuia, au declarat oficiali americani, oferind o primă imagine a modului în care Washingtonul încearcă să modeleze noul fond, potrivit Reuters.

În condițiile în care națiunile bogate întârzie să livreze 100 de miliarde de dolari anual pentru a ajuta țările să reducă emisiile și să se adapteze la o lume mai caldă, națiunile mai sărace au cerut cu succes la summitul privind clima COP27 de anul trecut o finanțare separată pentru pierderi și daune, inclusiv un fond dedicat, pe care țările îl vor adopta anul acesta.

În cadrul negocierilor privind clima, “pierderi și daune” se referă la costurile existente generate de efectele meteorologice cauzate de schimbările climatice, cum ar fi inundațiile devastatoare de anul trecut din Pakistan.

Noul fond pentru pierderi și pagube ar trebui să vizeze țările cele mai vulnerabile și să se concentreze pe domeniile care nu sunt deja acoperite de băncile de dezvoltare sau de fondurile de ajutor de urgență, au declarat pentru Reuters doi oficiali ai Departamentului de Stat al SUA.

Statele Unite fac parte dintr-un comitet format din 24 de țări care decide cum va funcționa fondul înainte ca summitul COP28 privind clima de la Dubai să îl poată adopta oficial în acest an. Comitetul se va reuni din nou săptămâna viitoare în Republica Dominicană.

“Nu ne dorim cu adevărat o redundanță cu fondurile existente, pentru că nu este un mod eficient și eficace de a aborda această problemă”, a declarat Sue Biniaz, trimis special adjunct pentru climă la Departamentul de Stat, într-un interviu exclusiv.

În schimb, a spus ea, noul fond ar trebui să dezvolte o expertiză “spre deosebire de a acoperi tot ce există în univers”.

Statele Unite doreau un proces de doi ani pentru a analiza lacunele de finanțare înainte de a lansa un fond, dar au mers pe mâna consensului COP27 pentru acțiune în acest an, a spus Biniaz.

La ultima reuniune a comitetului, în iulie, SUA au propus ca fondul să se concentreze pe acoperirea evenimentelor cu debut lent, cum ar fi creșterea nivelului mării și deșertificarea, deoarece astfel de nevoi pot scăpa printre fisurile de finanțare, a declarat Christina Chan, director general pentru adaptare la Departamentul de Stat și reprezentant al SUA în cadrul comitetului.

Aceasta a spus că SUA a sugerat, de asemenea, ca fondul să fie folosit pentru reconstrucția post-dezastru, dacă o țară are nevoie de mai mult decât granturile eligibile ale băncilor de dezvoltare.

Poziția SUA privind pierderile și daunele a evoluat în ultimii ani, de la un punct în care Washingtonul și UE se împotriveau chiar să discute această problemă de teama răspunderii juridice pentru emisiile istorice.

Ambele au votat pentru a aproba noi acorduri de finanțare cu condiția ca fondul să nu se refere la răspunderea țărilor bogate și la despăgubiri.

Biniaz a declarat că “se opune cu violență” argumentelor unor țări și grupuri de mediu potrivit cărora țările dezvoltate au obligația legală de a contribui la fond.

Organizația nonprofit Action Aid a afirmat, de exemplu, că Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice din 1992 implică această obligație prin ideea că națiunile industrializate, responsabile de emiterea celei mai mari părți a dioxidului de carbon din atmosferă în ultimul secol, ar trebui să facă mai mult pentru a aborda schimbările climatice.

“Acest lucru este complet inexact”, a spus ea cu privire la faptul că țările dezvoltate sunt responsabile, adăugând că Acordul de la Paris din 2015 nu a inclus o astfel de obligație.

În schimb, atât Washingtonul, cât și Bruxelles-ul spun că fondul ar trebui să fie alimentat din nenumărate surse, inclusiv din taxe industriale, donații filantropice sau alte scheme. Biniaz a spus că un exemplu ar putea fi veniturile din acceleratorul de reducere a emisiilor de dioxid de carbon propus de SUA.

SUA și UE au spus, de asemenea, că o economie mare precum China ar putea contribui. Biniaz a spus că acest aspect a fost abordat în timpul recentelor întâlniri bilaterale cu China, dar nu a oferit mai multe detalii.

Alți negociatori și oficiali au propus idei, inclusiv crearea de noi surse de venit prin taxarea poluării mediului, cum ar fi emisiile de metan sau poluarea maritimă și profiturile excepționale din petrol și gaze.

“Trebuie să avem un sistem global cu o contribuție largă, puternic ponderată pentru ca cei mai bogați oameni să aibă cea mai mare contribuție”, a declarat Avinash Persaud, trimisul special pentru finanțe al prim-ministrului Mia Mottley din Barbados.

Acest lucru ar putea însemna că unele economii emergente vor contribui dacă vor continua cu practicile poluante. În contextul în care multe bugete naționale sunt sub presiune, Persaud a declarat că ideea taxării emisiilor câștigă popularitate în unele țări.

O altă problemă care va apărea probabil este cine ar trebui să beneficieze de un fond, existând dezacorduri cu privire la țările cele mai vulnerabile.

“Este foarte dificil să se facă o împărțire directă între cei eligibili și cei neeligibili”, a declarat Dileimy Orzoco, consilier politic principal la grupul de consultanță în domeniul climei E3G.

Națiunile cel mai puțin dezvoltate din lume doresc ca fondul să fie limitat la națiunile cele mai nevoiașe. Alții se tem că o definiție atât de restrânsă va lăsa pe dinafară unele dintre cele mai afectate de impactul climatic, cum ar fi țările cu venituri medii precum Pakistan sau Filipine.