Închide

Ungaria a creat o autoritate pentru a împiedica utilizarea incorectă a fondurilor UE, după refuzul de a participa la EPPO

Avatar
budapest, hungarian parliament, danube

Fotografie de Walkerssk pe Pixabay

Timp de citire: 2 minute

Guvernul ungar a prezentat un pachet legislativ care include înfiinţarea unei autorităţi de integritate independente, care ar urma să ”prevină, detecteze şi corecteze ilegalităţile şi neregulile referitoare la implementarea fondurilor UE”. În plus, autoritatea respectivă va fi obligată să raporteze cazurile de fraudă şi corupţie către Biroul procurorului public european (EPPO), potrivit DC Business, care citează MTI și dpa.

Ungaria refuză să participe la EPPO, care a început să funcţioneze în iunie 2021. Guvernul de la Budapesta se află sub presiune după ce Comisia Europeană a ameninţat cu reţinerea a 7,5 miliarde euro reprezentând plăţi, din cauza unor presupuse fapte de corupţie şi încălcări ale statului de drept în Ungaria.

Executivul UE a criticat de mult timp corupţia generalizată din Ungaria şi i-a acordat acesteia două luni pentru a remedia situaţia. Anterior în această săptămână, Ungaria a propus un prim pachet legislativ pentru a înlătura temerile UE referitoare la corupţie.

EPPO, la care participă 22 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, este o instituţie independentă însărcinată cu investigarea, urmărirea penală şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro.

Fiecare stat participant are un procuror european în cadrul Colegiului EPPO la Luxemburg, care este prezidat de procurorul-şef european, funcţie deţinută în prezent de procurorul român Laura Codruţa Kovesi. Fiecare ţară participantă are cel puţin doi procurori europeni delegaţi, care conduc investigaţii în ţara lor. Patru state membre ale UE – Polonia, Suedia, Ungaria şi Irlanda – au ales să nu participe la EPPO, iar Danemarca are un opt-out de la spaţiul european de libertate, securitate şi justiţie.

România a susţinut constant, în discuţiile de la nivelul UE, importanţa unui dialog activ între Comisia Europeană şi Ungaria.

“Propunerea avansată recent de către Comisia Europeană se bazează pe prevederile Regulamentului european privind instituirea unei condiţionalităţi orizontale pentru protecţia bugetului Uniunii, adoptat la nivel UE în 2020, ca parte a acordului privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. În contextul negocierilor pe marginea acestui regulament, România a susţinut instituirea unui mecanism care să asigure, de o manieră proporţională şi echilibrată, protecţia bugetului UE, respectiv asigurarea principiului transparenţei cheltuielilor publice şi a folosirii eficiente a fondurilor”, precizează Ministerul de Externe (MAE).

În acelaşi timp, arată sursa citată, “România a susţinut constant, în discuţiile de la nivelul UE, importanţa unui dialog activ între Comisia Europeană şi Ungaria care să conducă la degajarea de soluţii în sensul consolidării unităţii la nivel european”.

“Această abordare a României, bazată pe încurajarea dialogului direct şi constructiv, a fost, de altfel, reiterată recent şi de preşedintele României”, punctează MAE.

scroll to top