6 miliarde de euro, contribuția industriilor bazate pe lemn la PIB-ul României

Stocul de lemn de foc “pe picior” din pădurile României a crescut cu 133 milioane metri cubi, între cele două cicluri ale Inventarului Forestier Naţional – IFN (2012 – 2018), iar cifra de afaceri a industriilor bazate pe lemn a depăşit şase miliarde de euro, echivalentul a 3,5% din PIB, reiese din datele analizate de Asociaţia Industriei Lemnului – Prolemn şi preluate de AGERPRES.

Conform raportării României în cadrul LULUCF (Exploatarea terenurilor, schimbarea destinaţiei terenurilor şi silvicultură, n.r.) sectorul forestier fixează anual 23,5 milioane tone de CO2, adică aproximativ 30% din emisiile totale ale României.

În timp ce afacerile industriilor bazate pe lemn din România cumulează peste şase miliarde de euro, numărul locurilor de muncă directe generate în economie, în acest sector, depăşeşte 150.000, cu o balanţă comercială externă netă ce trece de 2,5 miliarde de euro.

Reprezentanţii Prolemn susţin că stocul de masă lemnoasă “pe picior” în pădurile României s-a majorat cu 133 milioane mc, între cele două cicluri ale Inventarului Forestier Naţional – IFN. În acelaşi timp, 60% din energia regenerabilă produsă de România se bazează pe energia termică din biomasă lemnoasă utilizată pentru încălzire în sectorul rezidenţial din România şi aproape patru milioane de gospodării se încălzesc cu ajutorul lemnului. “(…) Înlocuirea acestuia cu combustibili fosili din import ar încărca balanţa de plăţi externe a României cu 3 miliarde de euro anual şi ar conduce la emisii suplimentare de carbon de minimum 20 milioane tone CO2/an”, susţin specialiştii din industria lemnului.

La finele anului 2019, Comunitatea Forestierilor – Fordaq arăta, în cadrul Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului şi Economiei Verzi, că starea pădurilor din România este bună, iar conform IFN se recoltează mai puţină masă lemnoasă decât creşterea pădurii. În acest sens, o analiză de specialitate întocmită de către aceeaşi organizaţie arăta că cifra de 38,6 milioane de metri cubi încadrată la categoria “volum dispărut” (drain wood) nu a fost explicată, diferenţa faţă de volumul comercial raportat de administraţiile silvice fiind asimilată automat, în mod greşit, tăierilor ilegale.

Primul ciclu al Inventarului Forestier Naţional s-a desfăşurat în perioada 2008 – 2012. În anul 2018 au fost finalizate lucrările pentru realizarea celui de-al doilea ciclu IFN, început în 2013. La ora actuală, în România, suprafaţa forestieră este de 6,9 milioane de hectare, iar volumul de lemn “pe picior” este de 2,2 miliarde de metri cubi, în timp ce cantitatea de lemn recoltat din pădurile României ajunge la la 38,6 milioane metri cubi.

IFN este principalul furnizor de date pentru raportarea indicatorilor de gestionare durabilă a pădurilor, conform angajamentelor asumate de România în cadrul Conferinţei ministeriale pentru protecţia pădurilor în Europa (MCPFE). Documentul furnizează, de asemenea, date indispensabile raportărilor pentru Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbarea climei/ Protocolul de la Kyoto (UNFCCC/ KP) şi pentru Convenţia privind diversitatea biologică (CBD).

Sectorul lemnului din România va beneficia de o alocare de 1,5 miliarde de euro prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), document strategic publicat recent.

Printre priorităţile menţionate în strategie, evidenţiate în Capitolul 2 al Pilonului I – “Împădurim România şi protejăm biodiversitate” se regăsesc: integrarea sectorului rezidenţial românesc în proiectul european Renovation Wave, prin măsuri de creştere a eficienţei energetice a utilizării lemnului de foc pentru încălzire pentru minimum un milion de locuinţe din mediul rural, precum şi susţinerea programelor de împădurire şi de creare de perdele forestiere, în special pe terenurile care nu au o folosinţă adecvată nici agricolă, nici forestieră.

De asemenea, sunt vizate investiţii în accesibilizarea fondului forestier şi tehnologie de exploatare prietenoasă cu mediul şi susţinerea executării lucrărilor de îngrijire a pădurilor şi a mobilizării biomasei din aceste lucrări ne-economice pe termen scurt, cu un sprijin de 20 de euro/mc biomasă pusă în piaţă.

Conform PNRR, autorităţile din domeniu plănuiesc înfiinţarea unei Burse a Lemnului, alături de reforma administrativă a Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, dar şi investiţii în tehnologii prietenoase cu mediul, mijloace digitale de supraveghere şi control a activităţilor ilegale din păduri, în special a tăierilor ilegale de arbori, respectiv investiţii în depozite şi facilităţi de sortare primară pentru valorificarea superioară a lemnului, inclusiv prin tranziţia de la sistemul de vânzare “pe picior” la vânzarea din depozite.

La capitolul Biodiversitate, documentul strategic vizează menţinerea şi creşterea statutului de conservare favorabilă a speciilor şi habitelor prin intermediul dezvoltării de canale ecologice, reconstrucţii ecologice ale habitatelor şi conservarea speciilor, crearea Reţelei naţionale de arii naturale urbane şi reconstrucţia habitatelor de pajişti în ariile naturale protejate.

În plus, vor fi actualizate Planurile de management pentru arii protejate şi vor fi identificate zonelor potenţiale de protecţie strictă în habitate naturale terestre şi marine în vederea punerii în aplicare a Strategiei Uniunii Europene privind biodiversitatea pentru anul 2030. Totodată, autorităţile au în vedere crearea unui management durabil în gestionarea faunei de interes cinegetic şi eradicarea pestei porcine africane în fondul cinegetic naţional.

Prin PNRR, România are alocat un buget total de 30,4 miliarde de euro, din care 13,7 miliarde de euro sub formă de granturi, iar 16,6 miliarde de euro ca împrumuturi.

România trebuie să transmită oficial Comisiei Europene propriul Plan de redresare şi rezilienţă până la data de 30 aprilie 2021, într-un singur document integrat.