88% dintre români ar vrea să fie recompensați pentru plata datoriilor la timp (studiu)

Mai mult, doar 8% își achită datoriile cu simț de răspundere, iar 77% nu au senzația de presiune morală când nu le achită, potrivit unui studiu național realizat de Kruk România împreună cu IRES, în noiembrie 2021.

În plus, dintre respondenții chestionați, 43% nu consideră că ar trebui plătite datoriile pentru că așa este corect, deși trei sferturi dintre ei cred că persoanele care nu înapoiază ce au împrumutat nu sunt de încredere.

Mai mult, potrivit Spotmedia,  88% ar vrea să fie recompensați pentru plata datoriilor la timp.

Studiul mai arată că aproape o treime dintre cei cu credite depășesc scadența de 30 de zile, iar pentru 16% dintre românii cu credite plata acestora nu este prioritară. 3% dintre români mai cred că nu li se poate întâmpla nimic dacă nu-și achită datoriile la timp.

“Cu alte cuvinte, nu cunosc sau nu înțeleg consecințele legale, cu atât mai puțin etice, ale neplății la scadență, iar noi ne-am intersectat de multe ori cu provocarea de a încerca să explicăm clienților care refuză soluțiile amiabile că adresarea în instanță este o măsură firească”, spune Liviu Costică, COO KRUK România.

Jumătate nu fac economii, iar cei care fac depun banii la bănci, deși nu au încredere în ele
Studiul realizat de KRUK mai arată că jumătate din români nu fac economii într-o lună obișnuită, dar, aproape în același procent, au datorii.

Cei mai mulți dintre români aleg băncile ca instrument de economisire, deși 68% declară că nu au încredere în ele.

Doar 1% ar alege investițiile în aur și doar 2% criptomonedele sau bursa. Asta în condițiile în care circa 40% dintre români declară că banii le ajung doar pentru un trai decent.

Prin urmare, temerea băncilor și chiar și a altor creditori că nu-și vor vedea banii înapoi este justificată, cred reprezentanții KRUK România, și chiar dacă obținerea unei amânări poate da senzația unei guri de oxigen, riscul de neplată persistă.

Gradul de îndatorare a crescut anul acesta cu peste 4%, atât în ce privește persoanele fizice (172 de miliarde de lei față de primul trimestru al anului trecut), cât și cele juridice (220 miliarde lei). O parte semnificativă a celor care au de plată – cea mai recentă estimare se referea la 10% dintre creditele amânate – vor intra în categoria neperformanților, pentru care băncile au fost sau vor fi nevoite să facă provizioane. Împrumuturile personale și cele ale companiilor din sectoarele afectate vor fi cel mai greu de gestionat probabil și anul viitor.

Se așteaptă un nou val de credite neperformante

Comparativ cu nivelul din anul 2008, dinainte de criza economică precedentă, datele oficiale arată că îndatorarea populației a crescut cu aproape 50%, din cauza majorării creditării bancare.

Sistemul financiar se așteaptă la un nou val de credite neperformante, generate de criza sanitară. Deocamdată, datele BNR arată că, la finalul celui de-al doilea trimestru al acestui an, rata creditelor neperformante era de 3,78%, față de 3,94%, la sfârșitul lunii iunie.

Rata de neperformanță a companiilor nefinanciare care au apelat la suspendarea ratelor era de 12,3% în luna martie a acestui an, comparativ cu 5,2% pentru companiile care nu au apelat la moratorii, în timp ce pe segmentul populației valorile se situau la 7,4%, respectiv 3,1%.

Potrivit Ministerului Finanțelor, până la sfârșitul lunii septembrie a anului 2020, soldul total al creditelor pentru care au fost aprobate solicitări de amânare s-a ridicat la 42,9 miliarde de lei (8,8 miliarde de euro). Cuantumul acestor credite – contractate de aproximativ 558.000 de debitori – reprezintă 14,7% din totalul celor acordate de întregul sector bancar local.

Raportat numai la portofoliul KRUK, în baza de date a companiei se aflau la finalul anului trecut 1,5 milioane de clienți, cu datorii de circa 17 miliarde de lei (3,5 miliarde de euro). Asta înseamnă 1,6% din PIB, în condițiile în care compania acoperă aproximativ 30% din piața de management al datoriilor și 25% din totalul angajaților.

Rezultatele studiului sunt reprezentative la nivel național, urban/rural, pe populația activă 18-65 ani, într-o marjă de eroare de ±4%. Studiul se poate consulta integral pe: ro.kruk.eu.

KRUK România este lider de piață în managementul datoriilor. Studiul realizat reflectă atitudinile, valorile și obiceiurile românilor în ceea ce privește datoriile. Cercetarea, realizată împreună cu IRES în noiembrie 2021, a fost demarată în România pentru a marca “Ziua Fără Datorii” – o inițiativă internațională a Grupului KRUK, derulată pentru al 11-lea an consecutiv în data de 17 noiembrie.

“Ne-am propus să sondăm modul în care percep românii presiunea datoriilor într-un an în care efectele pandemiei mențin îndatorarea populației pe tendință crescătoare, dar și în condițiile în care cercetările derulate anterior ne-au relevat că responsabilitatea datoriei este scăzută”, a spus Cosmina Marinescu, CEO Kruk România.