Autostrada București-Nădlac, la Sfântu-Așteaptă! Chiar și 2030 este un termen prea optimist
Un raport al Curții Europene de Conturi sancționează întârzierile înregistrate de marile proiecte de transport, în 13 state membre ale Uniunii Europene, printre acestea fiind menționată și Autostrada 1 din România, București-Nădlac.
Întârzierile în construcţia şi în darea în exploatare a acestor mega-proiecte europene pun în pericol funcţionarea eficace a cinci dintre cele nouă coridoare TEN-T, potrivit Curții Europene de Conturi. Aceste întârzieri ar însuma o medie de 11 ani, cu consecințe dintre cele mai importante.
În privința A1 din România, raportul notează că aceasta ”este planificată şi construită sub forma unui număr mare de proiecte de mici dimensiuni. Pentru fiecare dintre aceste componente trebuie obţinute autorizaţii. Conform calculelor Curţii, este necesară o autorizaţie de construcţie pentru fiecare 7 km de autostradă, iar o autorizaţie de mediu este necesară pentru fiecare 26 km.”
”De exemplu, în România, între Lugoj şi Deva, un tronson finalizat al autostrăzii A1, cofinanţat cu 12,4 milioane de euro din fonduri ale UE, nu este utilizat în prezent. În apropierea oraşului Deva, două porţiuni de drum, construite într-un interval de numai şapte ani, au fost conectate greşit. Ca rezultat, 800 de metri de autostradă deja construită au trebuit să fie distruşi pentru a permite reconstruirea corectă a conexiunii. Pe lângă costurile aferente porţiunii care trebuie să fie reconstruită (pentru care se estimează o cofinanţare din partea UE de 3,2 milioane de euro), costul lucrărilor de demolare este de 0,9 milioane de euro (din care 0,5 milioane reprezintă cofinanţare din partea UE). Fondurile UE în valoare de 3,7 milioane de euro astfel cheltuite pot fi considerate irosite”, se mai precizează în același raport, citat de Agerpres.
În acest context, Curtea Europeană de Conturi apreciază că Autostrada București-Nădlac, alături de două căi ferate din Polonia și Spania, sunt proiecte de mare infrastructură de interes european care nu vor putea fi inaugurate nici măcar în 2030. Explicaţia este că acestea necesită un timp îndelungat de construcţie, iar lucrările pentru anumite secţiuni nu au fost nici măcar planificate.









