Burduja, pentru Bloomberg: România va construi o nouă linie de înaltă tensiune pentru exportul de energie verde

România plănuiește să construiască o nouă linie de înaltă tensiune pentru transportul energiei electrice de-a lungul ţării spre Ungaria, în condiţiile în care Bucureștiul mizează pe dublarea producţiei de energie din surse regenerabile şi își propune să devină un furnizor regional de electricitate, potrivit ministrului Energiei, Sebastian Burduja, într-un interviu pentru publicația Bloomberg.

România se așteaptă să își crească cu 10.000 de megawați producția de energie regenerabilă până în 2030 și intenționează să finalizeze un studiu detaliat de fezabilitate al noii linii de înaltă tensiune în următoarele șase luni, a declarat Burduja în interviul citat.

În prezent, România are o capacitate de energie regenerabilă de aproximativ 11.000 de megawați.

Raportul studiului de fezabilitate este cel care va determina capacitatea noii linii de transport, a cărei construcție estimată la un cost de peste 3 miliarde de euro, o sumă impresionantă pentru bugetul statului român, care încearcă să facă față unui deficit bugetar în creștere.

“Pentru noi acest cablu este prioritatea numărul unu. Această linie directă de înaltă tensiune este un instrument suplimentar pentru ca reţeaua energetică să poată absorbi toată energia regenerabilă, să asigure echilibrul sistemului şi, totodată, să putem exporta energie spre alte ţări din Europa Occidentală”, a spus Sebastian Burduja.

Noua linie ar crea o legătură esențială cu piaţa europeană, ceea ce îi va permite României să exporte excedentul de electricitate apărut în momentele când producția de energie regenerabilă crește, când bate vântul sau este timp însorit, sau să importe electricitate atunci când este în sistemul se află în deficit. De asemenea, noua linie va permite transportul de energie din zonele unde este produsă în zonele unde este cerere de energie.

România, care găzduieşte deja unul din cele mai mari parcuri eoliene terestre din Europa, cu o capacitate totală de 600 de megawaţi, înregistrează în prezent un val de investiţii în energiile regenerabile, majoritatea în parcuri fotovoltaice, pe fondul diferitelor scheme de sprijin, finanţate parţial de Uniunea Europeană pentru a accelera tranziţia la economia verde, notează Bloomberg.

Potrivit lui Sebastian Burduja, România caută investitori cu expertiză şi sprijin financiar pentru a construi noua linie de înaltă tensiune, care ar putea să urmeze traseul gazoductului BRUA şi să lege sud-estul României de Ungaria.

Graba celor mai multe țări europene de a-și consolida rețelele de energie electrică în așa fel încât să poată face față creșterii producției de energie regenerabilă ar putea îngreuna obținerea de materiale pentru cablul pe care vrea România să îl construiască, a avertizat Burduja.

Țările europene alocă miliarde de euro pentru a-și îndeplini obiectivele de neutralitate a emisiilor de carbon, pe măsură ce impactul schimbărilor climatice pe întreg continentul devine din ce în ce mai evident.

Operatorul local de transport Transelectrica va fi implicat în posibilul consorţiu care va gestiona proiectul, a mai spus ministrul Energiei.

Noile capacităţi de producţie a energiei, împreună cu rezervele de gaze naturale, îi vor permite României să fie autonomă în materie de energie şi, în plus, să devină un furnizor regional de electricitate până în 2030, a mai spus Sebastian Burduja.

Ministerul Energiei a semnat recent 30 de noi contracte în valoare de 1,3 miliarde de lei (279 de milioane de dolari), astfel încât proiectele de energie verde să poată fi finanțate prin fonduri de redresare ale UE. O mare parte din cele peste 80 de miliarde de euro pe care țara le va primi în următorii patru ani este alocată producției de energie regenerabilă.

Referindu-se la proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, ministrul Energiei a îndemnat producătorul local de gaze Romgaz SA, care este partener egal cu OMV Petrom SA în acest proiect, să dea prioritate consumului local atunci când va semna viitoarele contracte de livrări, chiar dacă a admis că este probabil ca o parte din gazele extrase din Marea Neagră să fie exportate.