IRSOP: tinerii români pun pe primul plan valorile liberale și apartenența României la UE

Un studiu realizat de IRSOP Market Research & Consulting pe un eșantion de tineri cu vârsta cuprinsă între 18 și 29 de ani arată că peste 80% din tinerii români își doresc ca și copiii lor să trăiască într-o Românie parte a Uniunii Europene, arată rezultatele un cercetări realizate în perioada 22-30 iunie 2020.

În privința viitorului mai mult sau mai puțin apropiat, jumătate din ”generaţia 18-29 de ani” (circa 1,3 milioane) cred că pandemia va afecta planurile lor de viitor. De asemenea, aproape două treimi (60%) sunt convinşi că pandemia va lăsa urme adânci, iar viaţa nu va mai fi la fel.

”Psihologii sociali spun că evenimentele majore prin care trec tinerii când se maturizează, aproximativ între 18-24 de ani, definesc valorile şi atitudinile lor pentru tot restul vieţii. Dacă se simt părăsiţi vor fi toată viaţa neîncrezători în oameni şi în instituţii”, notează raportul cercetării.

Numai 55% sunt optimişti în privinţa şanselor personale în viitor, restul au sentimente amestecate. Pentru moment, sănătatea (46%) şi locurile de muncă (32%), inclusiv pregătirea profesională, reprezintă anxietăţile cele mai mari.

În rândul tinerilor, scepticismul e la ordinea zilei. Două treimi (65%) au încredere foarte mică în politicienii care ne conduc, iar 70% cred că peste 10 ani viaţa în România va fi la fel sau mai rea.

Tinerii nu se dezic de ţara în care trăiesc, dar numai 8% declară că sunt ”foarte patrioţi”. În acest moment pentru tineri, corupţia (30%), sănătatea (27%) şi eliminarea sărăciei (19%) sunt principalele urgenţe naţionale, fapt care ar putea arăta că aceste teme vor influenţa şi prezenţa tinerilor la vot, şi opţiunea lor politică la viitoarele alegeri.

Cum văd tinerii români lumea

Lumea viitoare a tinerilor este proiectată pe fundalul proiectului european. Peste 80% vor ca şi proprii lor copii să trăiască într-o România membră a UE, arată cercetarea IRSOP.

Dacă ar fi să aleagă între două societăţi, una în care domină statul şi una care pune accent pe libertatea şi iniţiativa individului, majoritatea tinerilor (70%) ar alege ideea libertăţii individului. Așadar, din perspectiva filosofiei politice, tinerii înclină mai mult spre ideile liberale decât spre cele social-democrate sau socialiste, iar câștigarea încrederii tinerilor în statul român va rămâne o mare provocare pentru puterea politică mulți ani de aici înainte.

Întrebaţi despre pericolele care ameninţă lumea, tinerii văd în special două categorii de riscuri mari: riscuri la adresa vieţii (clima şi epidemiile: 40%) şi riscuri la adresa nivelului de trai (criza economică şi sărăcia: 38%). Viziunea lor despre riscuri va crea probabil o deschidere importantă a tinerilor spre cooperare şi altruism, arată raportul.

Precizări metodologice:

• IRSOP a intervievat telefonic 712 tineri între 18 şi 29 de ani, în perioada 22-30 iunie 2020.
• Eşantionul este reprezentativ pentru întreaga populaţie tânără (18-29) de 2,6 milioane din România.
• Toleranţa de eşantionare este de ± 3,7%