Încrederea analiștilor economici în economia României a scăzut; previziuni despre inflație și cursul de schimb

Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a scăzut în luna ianuarie cu 5,5 puncte, până la valoarea de 52,1 puncte, pe fondul scăderii în principal a componentei de anticipaţii a indicatorului, se arată într-un comunicat al Asociației.

“Uitându-ne la sondajul privind riscurile în următorii doi ani, probabil riscul geopolitic în ţările din Europa Centrală şi de Est nu este corect evaluat de către pieţe, putându-se întâmpla corecţii în funcţie de evoluţia războiului din Ucraina. De asemenea, în cazul României, incertitudinea fiscală ridicată, precum şi anticipaţiile de majorare a fiscalităţii în condiţiile unui deficit bugetar ridicat, va avea impact negativ asupra încrederii în economie în următoarele 12 luni”, a declarat Adrian Codîrlaşu, vicepreşedintele Asociaţiei CFA România.

Cum va evolua inflația, la cât va ajunge moneda euro și ce cred analiștii despre prețurile din piața imobiliară?

Potrivit comunicatului citat, rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (până în februarie 2025) a scăzut faţă de exerciţiul anterior şi s-a situat la valoarea medie de 5,57%, cea mai mică valoare din ultimele 20 de luni. Totuși, doar 65% dintre participanţii la sondaj anticipează o reducere a ratei inflaţiei în următoarele 12 luni.

În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, în jur de 70% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar restul o stagnare.

Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0030 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este 5,0416 lei pentru un euro.

Referitor la evoluția prețurilor proprietăților rezidențiale în orașe, cea mai mare parte dintre participanti, 48% anticipează o stabilitate în următoarele 12 luni. De asemenea 70% dintre participanți consideră că prețurile actuale sunt supraevaluate, în timp ce 26% consideră că acestea sunt corect evaluate.

Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2024 este anticipat (valoarea medie a anticipațiilor) la 5,1%, iar anticipațiile de creștere economică se situează la 2,9%.

Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 53% în următoarele 12 luni.

Principalele riscuri care ne pot afecta în următorii doi ani

La ediția din luna ianuarie a sondajului, au fost introduse şi întrebări cu privire la intensitatea de manifestare a mai multor riscuri: economice, geopolitice, precum şi climatice care pot afecta România.

Conform răspunsurilor participanţilor, principalele riscuri anticipate pentru următorii doi ani provin din afara economiei:

• riscul de conflicte armate între state şi
• riscul de dezinformare.

Acestea sunt urmate de riscul de atacuri cibernetice.

Pe următorul loc sunt plasate riscurile economice, iar dintre acestea se remarcă riscul de declin economic, riscul de nesustenabilitate a datoriei publice, urmat de riscul de inflaţie.

Riscurile climatice sunt plasate pe ultimul loc în ceea ce priveşte intensitatea. Dintre acestea se remarcă riscul de climă extremă precum şi poluarea.

Sondajul Asociaţiei CFA România reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizaţia încearcă să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an.