Ce poți face dacă te deranjează călătorii care ascultă muzica tare, pe telefoane, în autobuz?

Aproape că nu mai circulă autobuz, troleibuz, tramvai sau vagon de metrou prin București în care să nu asculte cineva muzică sau reel-uri tare la telefonul mobil. E un comportament care-i deranjează pe mulți. Dar sunt încă puțini călătorii care au curajul să ia atitudine. Legea e de partea lor. Doar că nu prea se poate aplica. În plus, antropologul Radu Umbreș susține că e un eșec al civismului nostru să așteptăm mereu să ne vină poliția să ne rezolve astfel de probleme, potrivit Spotmedia.

Cum pedepsește legea tulburarea liniștii?

Legea 61/1991 (pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice) prevede, la Articolul 2, alineatul 25) că

„tulburarea, fără drept, a liniștii locuitorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigăte sau larmă”.

Articolul 3 al aceleiași legi stabilește că amenzile pentru tulburarea liniștii variază între 200 și 1.000 de lei. Problema este că amenzile nu sunt deloc ușor de aplicat.

Ce fac STB, Metrorex și polițiștii?

Jurnaliștii Spotmedia au întrebat Societatea de Transport București (STB) și Metrorex SA dacă intervin în cazul în care unii călători îi deranjează pe ceilalți. Spre exemplu, folosind telefonul cu sonor ridicat, fără căști, în timpul călătoriei. Niciuna dintre societățile de transport nu intervine.

Iată ce a transmis STB, la solicitarea spotmedia.ro:

„Conducătorii de vehicule sunt instruiţi să intervină atunci când apar situaţii deosebite, care pot genera riscuri pentru călători, prin apelarea numărului de urgenţă 112”.

În rest, STB colaborează cu poliția pentru a-i identifica pe cei care distrug mobilierul, în autobuz. Dar încă n-a făcut o centralizare a cazurilor în care a anunțat oamenii legii cu privire la distrugeri.  Tot STB a transmis că desfășoară campanii de informare în mijloacele sale de transport în comun prin lipirea de afișe cu privire la condițiile în care e firesc să călătorim și cum putem cere ajutor, la nevoie.

Călătorii deranjați de zgomot în autobuzele, troleibuzele și tramvaiele STB pot suna la 112 și la Poliția Locală a Municipiului București. Numai că, probabil, n-ar ajuta la nimic. Până să preia polițiștii sesizarea și până să intervină – presupunând că ar ști în care dintre autobuze s-au desfășurat lucrurile – e posibil care pasagerul care deranjează să își bage telefonul în buzunar. Sau să coboare.

Metrorex a transmis, la solicitarea spotmedia.ro:

„În cazul în care sunt sesizate comportamente inadecvate/agresive în interiorul stațiilor/trenurilor de metrou, călătorilor le este recomandat să apeleze Poliția Metrou, singura autoritate abilitată să intervină și să sancționeze, în astfel de situații”.

Tot Poliția Metrou atrage, însă, atenția că

„activitatea polițiștilor din cadrul Serviciului de Poliție Metrou se desfășoară, în cea mai mare parte, pedestru. Mobilitatea este influențată în cea mai mare parte de intervalele de timp la care circulă trenurile de metrou în direcția locului de semnalare a unui eveniment, precum și de locul în care se află, la momentul sesizării, polițiștii care intervin la eveniment. Polițiștii intervin după principiul «cel mai apropiat echipaj», astfel încât intervenția se face în cel mai scurt timp”.

Poliția Metrou a mai precizat că are doar 80% dintre posturi ocupate. Așa că și intervențiile s-ar putea să fie mai lente, din cauza numărului mai mic de polițiști. În perioada 2020 -2024, Poliția Metrou a înregistrat 465 de sesizări cu privire la încălcarea normelor de conviețuire socială, în subteran.

A intervenit la toate și a dat amenzi de 58.600 lei, a mai transmis instituția, la solicitarea spotmedia.ro.

Cu toate astea, sunt în continuare cel puțin câțiva călători în fiecare tren de metrou din telefoanele cărora auzim muzică, meciuri de fotbal, secrete ale rețetelor de ciorbe și tocănițe și câte și mai câte.

De ce a apărut comportamentul supărător?

Antropologul Radu Umbreș explică de ce am ajuns să folosim telefonul mobil cu sonor ridicat peste tot, inclusiv în spații închise în care îi deranjăm pe ceilalți.

„Pe de o parte, telefonul mobil a devenit așa, un fel de extensie a noastră pe care o folosim la orice: la vorbit, la ascultat muzică, la social media… Dacă vă aduceți aminte, și când au apărut telefoanele mobile și se vorbea de peste tot – inclusiv din autobuz – erau și oameni care se declarau deranjați de comportament. Între timp, comportamentul s-a extins. Folosesc oamenii telefonul mobil acasă. Îl folosesc într-un cerc restrâns de oameni apropiați. Îl folosesc și unde e aglomerat. Nu mai fac neapărat diferența. Până la urmă, înțeleg de ce o fac. Vor să asculte muzică. Vor să vorbească. Mai ales la tineri poate fi și o modalitate de a atrage atenția. Un fel de frondă. Multor oameni tineri le-a plăcut dintotdeauna să provoace. Dar am văzut, totuși, că acest tip de comportament se extinde și la cei de alte vârste.

Tocmai pentru că telefonul mobil a devenit un fel de extensie a noastră, percepem diferit și relațiile. Ai telefonul mobil și prin intermediul lui parcă e un om cu tine acolo cu care petreci timp, cu care vorbești. Nici nu mai sesizăm că este o chestie nepotrivită. Pentru că e ca și cum aș discuta cu cineva. Dacă persoana respectivă ar fi lângă mine și am vorbi, cu ce te-ar deranja? În plus, în relația asta prea strânsă cu telefonul, poate că nu mai suntem atenți la ceilalți. Nu-i mai sesizăm, în jurul nostru. Și nici nu ne mai pasă dacă-i deranjăm”,

a explicat Radu Umbreș pentru spotmedia.ro.

Antropologul Radu Umbreș spune că, dacă vrem schimbare durabilă în bine, trebuie să punem umărul.

„Ce mi se pare demn de remarcat este că acest comportament nu prea este sancționat. Sau nu într-un mod îndeajuns de puternic încât să fie contracarată norma asta nou instituită. Să se impună o altă normă, care să contracareze.   Noi, în general, în mediul urban pe care-l cunosc eu, avem așa, un fel de regulă pe care aș numi-o «Lasă-mă să te las». Nu te bagi în ce fac eu, nu mă bag în ce faci tu. Și ne ignorăm. Evităm conflictele. În acest caz, ne uităm (la cei care folosesc telefonul la volum ridicat în mijloacele de transport în comun  – n.red.) și poate nu suntem siguri că ceilalți ne-ar susține dacă am admonesta pe cineva. Dacă e să ne referim la București, transportul în comun e folosit mai mult de persoane în vârstă și de cele cu un nivel de venit mai scăzut. Nu știi: ceilalți sunt de acord cu tine? Sau dimpotrivă, ar fi mai repede de partea celui despre care tu crezi că deranjează? Nu prea avem așa, un set de reguli de bun simț, pe care să ne putem baza și pe care să le invocăm”,

a mai precizat Radu Umbreș.

Tot Radu Umbreș spune că – deși probabil s-ar putea rezolva și cu amenzi – soluția sigură și durabilă pentru a scăpa de acest comportament este alta.

„Sigur, se poate regla chestiunea prin legi și sancțiuni. Dar o societate mai sănătoasă ar găsi modalități prin care oamenii să se controleze, să își atragă atenția unii altora. Și să se impună o normă. Probabil că la noi nu există ideea că ar exista o normă aici. Avem ideea unei libertăți în care fiecare ce vrea. Iar dacă te deranjează, nu știu …  te îndepărtezi, faci ceva să nu mai auzi. Noi nu prea avem acest simț civic care să te determine să îți asumi, în numele unor norme, să le spui altora: «Uite, chestia asta pe care o faci nu e Ok. Mă deranjezi. Te rog frumos să te oprești». Cu politețe, bineînțeles! Or, noi așteptăm să vină cineva să facă ordine. Să vină poliția sau vreo altă autoritate. Ceea ce este un eșec al civismului nostru. În loc să intervină poliția, mai ușor, mai natural și mai productiv ar fi să există o autoreglementare socială. Nu e nevoie de foarte mult pentru asta, până la urmă. Și ar fi și mult mai ieftin, la nivel de societate. Dar din păcate, repet, nu prea avem această cultură civică în care să ne gândim că fiecare dintre noi este responsabil pentru a contribui. Odată prin respectarea normelor, dar și prin impunerea respectării lor de către ceilalți. Noi cam băgăm capul în pământ, cum se zice”,

a mai spus Radu Umbreș.