ANALIZĂ New York Times: Cum poate dialoga Europa cu noua Americă a lui Donald Trump?

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a adoptat un ton prietenos cu președintele Trump, chiar dacă l-a corectat de mai multe ori cu câte un zâmbet luni, la Washington. Această dublă lovitură de aparentă lingușeală și rezistență blândă este un exemplu al modului în care unii lideri europeni încearcă să abordeze America într-un moment tensionat. Întrebarea este dacă va funcționa, scrie New York Times în ediția de marți, într-o analiză semnată de Jeanna Smialek and Aurelien Breeden

Macron l-a apelat pe Trump „Dragă Donald” de patru ori în timpul unei conferințe de presă comune de luni, subliniind în același timp istoria comună dintre Franța și Statele Unite și subliniind că cei doi lideri au făcut progrese în discutarea unui acord de pace durabil și puternic pentru Ucraina. Dar chiar dacă a respectat scenariul și a subliniat obiectivele și valorile comune, Macron s-a arătat dispus să riposteze.

Când Trump a afirmat în Biroul Oval că Europa „își va primi banii înapoi” din cauza modului în care a finanțat sprijinul pentru Ucraina, Macron a intervenit, pe un ton prietenos, spunând:

„Am furnizat bani reali”.

Spre deosebire de Trump, Macron a etichetat în mod clar Rusia drept agresorul Ucrainei. Iar mai târziu, într-un interviu acordat emisiunii „Special Report” de la Fox News, înainte de a se întoarce în Franța, Macron a criticat ușor amenințările de a aplica tarife vamale pentru bunurile de consum europene, considerându-le contraproductive.

„Cum vreți să creștem cheltuielile de securitate și apărare dacă suntem într-un război comercial?”,

a întrebat el.

Călătoria dlui Macron a făcut parte dintr-un val de diplomație europeană în această săptămână la Washington, premierul Keir Starmer al Marii Britanii fiind așteptat să se întâlnească cu Donald Trump joi, iar diplomatul de top al Uniunii Europene, Kaja Kallas, bifând runde de întâlniri cu oficiali ai administrației Trump.

Macron este pregătit să informeze miercuri șefii de stat europeni cu privire la vizita sa la Trump. Iar premierul Starmer se va întâlni cu un grup de lideri la Londra duminică, a declarat marți Donald Tusk, prim-ministrul polonez.

În aceeași zi, Marea Britanie a anunțat o creștere a cheltuielilor militare; liderii britanici și europeni vorbesc din ce în ce mai mult despre apărare în comun, deoarece ambele grupuri recunosc că ar putea avea nevoie să intre în orice gol lăsat de America.

Liderii UE vor avea un summit special pe 6 martie privind sprijinirea Ucrainei și consolidarea apărării Europei, summit în care liderii au promis că se vor concentra pe planuri mai detaliate.

Europa nu vrea să se rupă de SUA

Chiar dacă își trasează propria cale de urmat, oficialii europeni sunt disperați să mențină Statele Unite angajate și active. Capacitățile militare și finanțarea americană au fost esențiale pentru sprijinirea rezistenței Ucrainei, iar Statele Unite sunt un partener comercial cheie pentru Uniunea Europeană, care numără 27 de membri. Liderii UE subliniază adesea că o deteriorare a relației transatlantice nu este în interesul niciunuia dintre ei.

Schimbarea de ton a Americii a fost atât de bruscă și de dură încât a lăsat Europa în defensivă. Donald Trump și-a petrecut ultimele zile și săptămâni criticând dur aliații europeni, în timp ce făcea deschideri din ce în ce mai prietenoase față de Rusia. Printre nemulțumirile sale, Trump a insistat mult timp ca națiunile europene să cheltuiască mai mult pentru propria lor securitate – un mesaj pe care Macron se simte deosebit de confortabil să îl transmită.

Președintele francez solicită de ani de zile ca Europa să aibă mai multă „autonomie strategică” și mai puțină dependență militară de Statele Unite – adesea în fața scepticismului unora dintre vecinii Franței. El a subliniat din nou acest lucru și de față cu Trump.

„Toată lumea din Europa știe acum clar că este datoria noastră ca europeni” să ne asumăm o mai mare parte din povara securității continentului, a declarat dl Macron la Washington.

„Europenii sunt acum pregătiți să facă mult mai mult”,

a spus Macron.

Președintele francez a declarat că europenii ar putea trimite trupe ca parte a unui viitor acord de pace în Ucraina – nu în prima linie a unui conflict, ci ca o forță de menținere a păcii – și că Statele Unite vor acționa în mod „solidar” pentru a sprijini această abordare.

Au existat puține detalii cu privire la modul în care Statele Unite ar face acest lucru. Iar dacă va fi necesar, Europa va avea nevoie de multe trupe, bani și timp pentru a dezvolta capacitățile necesare pentru a sprijini Ucraina și a se apăra în mod independent. Acest lucru ajută la explicarea motivului pentru care oficialii îndeamnă cu blândețe Statele Unite să rămână angajate și pentru care le reamintesc oficialilor americani că acest lucru este în interesul Washingtonului.

„Autocrații din întreaga lume urmăresc foarte atent dacă există impunitate dacă îți invadezi vecinul și încalci frontierele internaționale”,

a declarat luni, la Kiev, capitala Ucrainei, Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene.

„Acest lucru nu este primordial doar pentru Europa. Este, de asemenea, important pentru Asia, pentru Africa și pentru ambele părți ale Atlanticului”,

a adăugat ea.

Temeri europene justificate

De asemenea, nu este clar dacă Macron și alți lideri europeni îl pot influența pe dl Trump cu privire la Ucraina, în timp ce liderul american îl îmbrățișează pe președintele rus Vladimir V. Putin și redefinește această relație. Declarațiile și acțiunile care provin de la Washington i-au făcut pe oficialii europeni să se teamă că Trump va negocia un acord de pace rapid cu Rusia fără a include liderii ucraineni și alți lideri europeni, punând bazele unui armistițiu care lasă Kievul vulnerabil și îl încurajează pe Putin. La rândul lor, europenii se tem că acest lucru ar expune alte națiuni de pe continent riscului unei invazii viitoare.

La suprafață, președinții Trump și Macron și-au zâmbit larg, și-au dat strângeri de mână ferme în timpul vizitei președintelui francez. Ei s-au adresat unul altuia precum unor prieteni apropiați, au rememorat întâlnirile din trecut – inclusiv o reuniune de Ziua Bastiliei în 2017 și redeschiderea Catedralei Notre-Dame anul trecut – și au evocat o alianță franco-americană veche de secole.

„Statele Unite și Franța se află întotdeauna de aceeași parte, de partea dreaptă, aș spune, a istoriei”,

a declarat dl Macron.

„Aceasta este miza de astăzi”.

Macron a avut grijă să nu îl antagonizeze direct pe Trump și a pus în mod repetat o perspectivă pozitivă asupra ultimelor deschideri ale liderului american către Rusia.

Macron însuși, criticat în primele etape ale războiului pentru apropierea de dl Putin, înainte de a adopta o linie mai dură, a numit discuțiile cu Rusia „utile”. El chiar a încadrat discuțiile dintre SUA și Ucraina cu privire la un acord privind mineritul drept un semn bun, spunând într-un interviu pentru Fox News că a fost „una dintre cele mai bune modalități” de a se asigura că Statele Unite s-au angajat față de „suveranitatea ucraineană”.

Totuși, în spatele apelurilor comune pentru pace se aflau puncte de vedere extrem de divergente cu privire la modul de a o obține. Donald Trump a sugerat:

„Am putea pune capăt conflictului în câteva săptămâni, dacă suntem inteligenți”.

Dar Macron și-a accentuat în mod repetat propriul mesaj:

“Nu vă grăbiți.”

Pacea nu poate însemna „capitularea” Ucrainei, a spus dl Macron, adăugând că Ucraina nu ar trebui să fie împinsă către o încetare a focului dezechilibrată, fără garanții de securitate care să descurajeze o viitoare agresiune rusă.

Ca o poveste de avertizare, Macron a menționat în mod repetat acordurile de încetare a focului din 2014 și 2015, cunoscute sub numele de Acordurile de la Minsk, care au fost încheiate după ce separatiștii susținuți de Rusia au atacat și au acaparat teritoriul din estul Ucrainei. Aceste acorduri nu au reușit să împiedice invazia Rusiei din 2022 în Ucraina.

„A fost încălcat de fiecare dată de Rusia, iar noi nu am reacționat, cu toții”,

a declarat dl Macron.

Presa franceză, pesimistă

În Franța, camaraderia dintre cei doi bărbați a fost văzută ca o manifestare de suprafață care nu a făcut mare lucru pentru a trece cu vederea ruptura tot mai mare din alianța transatlantică.

Libération, un cotidian de stânga, a declarat că „în spatele zâmbetelor exterioare” ale liderilor, „se ridică un zid” între Europa și Statele Unite.

Le Figaro, un cotidian conservator, a notat că Macron nu a primit nicio „asigurare fermă” din partea lui Trump privind continuarea sprijinului american.

Le Monde, unul dintre cele mai importante ziare franceze, a declarat într-un editorial că, în ceea ce privește raționamentul cu Trump, „speranța este mică” și că Europa ar putea fi nevoită să se „pregătească de luptă”.