Pericolul din detalii: deficitul de cont curent crește periculos. Efectul: un leu tot mai jigărit

Deficitul de cont curent a crescut în primele trei luni din 2025 la 7,6 miliarde euro, aproape dublu comparativ cu cele 4,2 miliarde euro în perioada ianuarie-martie 2024, principala cauză fiind creșterea în același ritm a deficitului comercial și a reducerii excedentului din balanţa serviciilor, potrivit datelor prezentate de Banca Națională a României (BNR) și citate de TVR Info. Fiind date aferente primului trimestru al anului, acestea nu cuprind probabilul puseu de retrageri de capitaluri de săptămâna trecută, de după primul tur al alegerilor prezidențiale.

Leul s-a depreciat în ultimele săptămâni, a trecut de 5 lei pentru un euro, fără să fie tocmai clar dacă asta s-a petrecut din voinţa Băncii Naţionale a României, care a profitat de criza politică, sau este chiar efectul ce nu putea fi amânat din cauza acestor deficite imense.

Oricum, încercările BNR de a ține cursul în frâu au mobilizat cca. 6 miliarde de euro din rezervele statului, potrivit unor estimări ale austriecilor de la Erste.

Suma reprezintă circa 10% din totalul rezervei valutare. La sfârșitul lunii martie, rezervele valutare erau de 62 de miliarde de euro.

O privire la atentă. De unde vine adâncirea deficitului de cont curent?

Principala cauză o reprezintă adâncirea masivă a deficitului comercial. Importurile masive – în special de bunuri și alimente – au depășit 30 de miliarde de euro, în timp ce exporturile au crescut nesemnificativ. A rezultat astfel un dezechilibru de peste 8 miliarde de euro doar din comerțul cu bunuri.

În timp ce firmele românești abia reușesc să exporte, companiile internaționale își retrag masiv banii din țară. Doar în martie, prin așa-numitele ”credite intragrup”, firmele străine au scos peste 1,1 miliarde de euro, un record negativ al ultimilor ani. Acești bani nu sunt investiți, ci pleacă direct în conturile companiilor-mamă din străinătate.

Mai mult, nici românii plecați în străinătate nu mai trimit bani acasă la același nivel. Dacă în 2024 intrau peste 2,3 miliarde de euro din transferuri personale, anul acesta suma a scăzut cu aproape 1 miliard.

În schimb, muncitorii străini care lucrează în România trimit sume tot mai mari către familiile lor din afară. Rezultatul: un dezechilibru rar întâlnit, în care au ieșit mai mulți bani decât au intrat, chiar și din această zonă.

Singurele sectoare care încă susțin economia sunt transporturile și IT-ul. Dar chiar și aici, datele sunt în declin. Transporturile au adus un excedent de doar 1,1 miliarde de euro, la jumătate față de anul trecut, în timp ce domeniul IT&C rămâne stabil – cu un plus de 1,5 miliarde de euro.

În concluzie, economia României pierde teren pe mai toate fronturile externe. Investitorii străini scot bani, transferurile scad, importurile cresc și puținele domenii competitive abia mai țin pasul. Iar cifrele pe lunile următoare, mai ales după primul tur al alegerilor, se anunță și mai sumbre.