Bloomberg: comunicatul final al summit-ului NATO abia va aminti de Ucraina, spre satisfacția lui Trump
Proiectul de comunicat final al summit-ului Alianței Nord-Atlantice (NATO) care va avea loc la Haga în perioada 24-25 iunie este un text scurt, concis și care omite aproape complet menționarea Ucrainei în contextul geopolitic actual. În schimb, accentul principal este pus pe creșterea obiectivului statelor membre ale Alianței privitoare la cheltuielile pentru apărare, relatează publicația americană Bloomberg, care a consultat o primă schiță a documentului.
Deși textul este încă supus posibilității de modificare, în urma discuțiilor și negocierilor care vor avea loc la Haga, versiunea actuală are doar o pagină și se remarcă prin contrastul izbitor față de comunicatul summit-ului de anul trecut, care cuprindea peste 10 pagini și în care aliații promiteau să ofere Ucrainei asistență pe termen lung în asigurarea securității sale, mai notează Bloomberg.
Textul declarației summit-ului de la Haga se concentrează aproape în totalitate problematicii cheltuielilor pentru apărare. Astfel, statele membre NATO se vor angaja să le crească de la un minim de 2%, nivel la care se situează pragul în prezent, la cel puțin 3,5% din PIB până în 2032. În plus, o sumă suplimentară de încă 1,5% din PIB ar urma să fie cheltuită pentru lucrări și investiții care să vizeze protejarea infrastructurii, frontierelor și altor activități legate de apărarea națională, inclusiv pregătirea populației civile pentru situații de criză.
De asemenea, membrii Alianței vor lua în considerare cuprinderea asistenței individuale acordate Ucrainei în cifra totală a cheltuielilor pentru apărare.
Din proiectul de comunicat lipsesc mai multe elemente semnificative sau chiar definitorii prezente în comunicatele anterioare.
De pildă, nu se pomenește nimic despre perspectivele, nici chiar pe termen lung, ale aderării Ucrainei la NATO. De asemenea, lipsește promisiunea făcută în declarația summit-ului de anul trecut de alocare a 40 de miliarde de dolari pe an Kievului sub formă de ajutor militar.
Secretarul general al Alianței de la acea dată, Jens Stoltenberg, a propus inițial acordarea a 100 de miliarde de euro pe cinci ani, dar, întâmpinând rezistență din partea mai multor țări de pe flancul estic, a înlocuit-o cu promisiunea a 40 de miliarde de euro pe an, suma aproximativă care a fost furnizată Ucrainei de către Alianță de la începutul războiului. În orice caz, tot ce a rămas din această propunere a fost doar promisiunea, întrucât decizia finală nu a mai fost luată ulterior, întrucât nu toate țările membre erau dispuse să își asume angajamente specifice într-un orizont atât de larg de timp.
La începutul acestui an, și Uniunea Europeană a încercat să adopte un pachet propriu de ajutor militar pentru Ucraina, tot în valoare de 40 de miliarde de euro, propus de lidera diplomației europene, Kaja Kallas. Însă și acest plan a eșuat: Italia, Franța, Spania și Portugalia s-au exprimat atunci împotriva lui.
Proiectul de comunicat final al summit-ului NATO numește explicit Rusia ”o amenințare” la adresa securității euro-atlantice, sintagmă în legătură cu care au fost multe țări care au insistat pentru includerea sa.
Totuși, având în vedere poziția actualei administrații americane în raport cu Rusia și cu Vladimir Putin, nu există nicio garanție că o astfel de formulare va fi cuprinsă în varianta finală, precizează Bloomberg.
În același timp, spre deosebire de declarațiile de anii trecuți, Rusia nu mai este menționează ca ”agresor” în războiul de cucerire pe care l-a declanșat în Ucraina.
De altfel, de la începutul noului mandat al lui Donald Trump, SUA au blocat o astfel de referință în mai multe documente internaționale, inclusiv într-o rezoluție a Adunării Generale a ONU.
Un alt aspect inedit este acela că summit-ul de la Haga va fi unul mult mai scurt decât de obicei.
Explicația rezidă în faptul că actualul secretar general, olandezul Mark Rutte, și-a stabilit drept obiectiv personal principal să-i ofere lui Trump senzația unei izbânzi de parcurs, în așa fel încât să nu fie tentat să pună problema retragerii angajamentului deplin al SUA față de cauza apărării comune, potrivit unor surse apropiate discuțiilor, care au dorit să își păstreze anonimatul.
Privind puțin în urmă, merită amintit că, în timpul primului mandat prezidențial al lui Trump, Mark Rutte, care era pe atunci premierul Olandei, a fost cel care a reușit să stingă încă din fașă un posibil conflict la unul dintre summit-urile NATO, atunci când Trump a cerut respectarea cu strictețe a țintei de cheltuieli pentru apărare de către statele membre, ținta de 2% din PIB, amenințând că în cazul lipsei de angajament din partea aliaților, va pleca de la masa discuțiilor.
Ca atare, summit-ul de la Haga va avea o singură sesiune de discuții între aliați, plus o cină oficială oferită de casa regală olandeză.
Potrivit acelorași surse citate de Bloomberg, limitarea discuțiilor la o singură sesiune este menită să scadă cât mai mult potențialul unor dispute publice între Donald Trump și alți lideri ai statelor membre.









