Două drone au fost suficiente pentru a paraliza complet operațiunile de la Aeroportul din Copenhaga în noaptea de luni spre marți. Nu este încă clar cine se află în spatele presupusului „atac”. Dar Austria urmărește cu îngrijorare ultimele evoluții din spațiul aerian european. Nu suntem pregătiți adecvat pentru astfel de incidente, consideră la unison vocile publice din Viena.

În Austria, numai Ministerul de Interne și Forțele Armate Federale au capacitățile tehnice și autoritatea necesare pentru a detecta și chiar a bruia zborurile dronelor. În cadrul forțelor de poliție, grupul de lucru Cobra este responsabil de acest lucru ca parte a eforturilor sale de combatere a terorismului; acesta dispune, de asemenea, de sisteme de apărare electromagnetică (bruiaje).

„Cu toate acestea, efectuăm apărarea împotriva dronelor numai în anumite ocazii, de exemplu, la evenimente precum Airpower și Formula 1”,

a explicat Thomas Vahrner de la grupul de lucru Cobra la primul simpozion dedicat dronelor „DroneVation & Defense”, marți, la Viena, conform Kleine Zeitung.

Sistemele și resursele de personal pentru supravegherea pe termen lung lipsesc. Această situație nu se va schimba nici măcar cu ajutorul celor două sisteme mari, semi-mobile, de detectare și apărare pe care Ministerul de Interne de la Viena intenționează să le achiziționeze până la sfârșitul anului viitor, în cadrul unui proiect. Până când unitatea Cobra va ajunge la fața locului, dronele vor fi dispărut de mult, iar piloții lor vor rămâne nedetectați.

Prin urmare, Vahrner are în vedere crearea unor unități speciale în cadrul forțelor de poliție – după modelul francez – care ar fi distribuite pe întreg teritoriul Austriei, reducând astfel semnificativ timpul de reacție.

1300 de zboruri cu drone înregistrate

Operatorii „infrastructurii critice” doresc, pe de o parte, un control mai mare asupra zborurilor neautorizate sau suspecte cu drone, dar și o supraveghere cuprinzătoare 365 de zile pe an.

„Da, avem o problemă cu zborurile de drone”,

spune Josef Bogensberger, manager de criză la Verbund Group. La această concluzie s-a ajuns în urma unui proiect pilot în sudul Vienei, în cadrul căruia au fost înregistrate toate mișcările de zbor pe o suprafață de 50 de kilometri pătrați timp de trei luni. În această perioadă, au fost înregistrate 1.300 de operațiuni cu drone.

Rețeaua în sine nu are mijloace de a răspunde la sistemele fără pilot din vecinătatea centralelor electrice și substațiilor sale.

„Nici măcar nu avem voie să zburăm cu propria noastră dronă pentru a vedea cine zboară”,

se plânge Bogensberger. El pledează pentru modificări legislative și un regim strict pentru piloții de drone care operează în zone gri din punct de vedere legal și ale căror intenții sunt neclare.

„Dacă dronele se apropie la o distanță de 50 până la 100 de metri fără permisiune, trebuie să te întrebi dacă nu ar trebui să fie dezactivate.”

Marcel Lehner, responsabil cu securitatea utilităților publice din Viena, împărtășește acest sentiment:

„Susțin cu tărie că noi, în calitate de operatori de infrastructuri critice, ar trebui să putem să ne protejăm.”

El susține că „soluțiile soft-kill” vor trebui cel puțin discutate, adică neutralizarea dronelor folosind dispozitive de bruiaj sau plase; „cețuirea” lor este, de asemenea, o opțiune. Companiile oferă cooperarea lor autorităților, dar Lehner ar prefera supravegherea spațiului aerian pentru întreaga Vienă de către o instituție de stat.

Armata federală poate oferi asistență

Forțele armate austriece ar putea, teoretic, să realizeze ceva de acest gen, deși sarcina lor principală este de a proteja propriile forțe și instalații.

„În sectorul civil, putem interveni numai dacă suntem solicitați de Ministerul de Interne să oferim asistență poliției de securitate”,

explică colonelul Thomas Ring. El este responsabil pentru sistemul pasiv de supraveghere a spațiului aerian Goldhaube din cadrul forțelor armate austriece. Acest sistem este în prezent extins, cu un cost de câteva sute de milioane de euro, pentru a include senzori care să detecteze chiar și drone mai mici. Ofițerul adaugă însă o avertizare:

„Cei care vor să ne facă rău zboară în așa fel încât nu emit aproape niciun semnal”.

În plus, recunoașterea nu este un atac, ceea ce complică și mai mult lucrurile.

Alte țări europene se confruntă cu probleme similare, spune Ring. Baza legală pentru zborurile cu drone a fost stabilită în timp de pace, când războiul hibrid nu era încă o problemă majoră. Dar acest lucru s-a schimbat fundamental. Pentru Forțele Armate Austriece, în calitate de forță de rezervă strategică a Republicii, amenințarea crescândă reprezentată de drone înseamnă:

„Cu cât criza este mai mare, cu atât ni se acordă mai multe puteri”,

conchide colonelul Ring.