Viktor Orbán reînvie manevra ”Dragnea”: încolonează morții din Ardeal înspre secția de votare
Mai multe familii de etnie maghiară din Transilvania, ai căror membri au dublă cetățenie – română și maghiară – și, ca atare, au și drept de vot la alegerile parlamentare care vor avea loc în Ungaria în prima parte a anului viitor, au primit scrisori din Ungaria pe numele unor rude ale lor decedate, potrivit unei anchete jurnalistice a publicației maghiare independente Telex.hu. În vreme ce Biroul Electoral Național de la Budapesta consideră procedura drept perfect legală, oficialii instituției nu au reușit să dea un răspuns convingător când au fost întrebați despre modul în care au de gând să prevină abuzurile privind votul prin corespondență, în condițiile în care de această procedură ar putea să beneficieze alegători decedați.
Mai mulți cititori ai portalului maghiar din Cluj-Napoca și din județul Harghita au trimis fotografii prin care dovedesc primirea de scrisori din Ungaria privind procedura de pre-înregistrare electorală. Plicul autoadresat – cu sigla poștei maghiare și cu inscripția ”taxă creditată – taxe perçue” – conținea o scrisoare de la Biroul Electoral Național, care li se adresează cetățenilor maghiari din străinătate și le recomandă să se înregistreze la timp, dacă doresc să poată vota prin corespondență la alegerile parlamentare de anul viitor.
Unii dintre destinatari s-au declarat șocați să vadă că printre cei care au primit scrisorile s-au numărat cetățeni maghiari cu dublă cetățenie care, din păcate, au decedat. În unele cazuri, decesul a survenit în urmă cu mai mulți ani. De pildă, într-unul dintre cazuri, o familie din județul Harghita susține că a primit un plic pe numele unei rude care a murit în urmă cu trei ani, adică în 2022.
”Stimate alegător!”
Formula de adresare și textul scrisorilor pentru cei decedați era, desigur, aceeași ca în cazul celor vii.
După ce li se adresează formal cu ”Stimate alegător!”, destinatarii aflați în viață află că ”următoarele alegeri generale vor avea loc în aprilie sau mai 2026”, iar cetățenii maghiari care nu au o adresă în Ungaria ”pot solicita să fie înregistrați oricând, dar nu mai târziu de ora 16:00, ora maghiară, din data de 25 a lunii precedente lunii în care au loc alegerile”, astfel încât să poată vota ulterior prin corespondență.
Scrisoarea îl încurajează pe destinatar, fie el viu sau mort:
”Dacă veți considera important să participați la alegerea parlamentarilor, înregistrați-vă la timp!”
De asemenea, plicul mai conține un formular de înregistrare și instrucțiuni.
Pentru un alegător viu, plicul conține informații utile, pertinente și nepartizane, fără să cuprindă vreun indiciu legat de sugestii de vot pentru un partid sau altul și fără să încerce să-i influențeze pe cetățenii maghiari din Transilvania, care, conform sondajelor, au votat în mod covârșitor pentru Fidesz–KDNP.
Întrebare de baraj: morții votează?
Situația ridică o întrebare complicată:
Dacă statul maghiar încă ia în calcul persoanele decedate pe listele de alegători, asta înseamnă că aceștia se află încă în sistem; așadar, cine ar putea să împiedice pe cineva să voteze prin corespondență în locul unei rude decedate?
Ce răspund oficialitățile?
Ca răspuns la solicitarea jurnaliștilor de la Telex.hu, Biroul Electoral Național de la Budapesta (Nemzeti Választási Iroda – NVI) a explicat, cu o sumedenie de referințe juridice detaliate, de ce pliantele informative electorale au fost trimise cetățenilor maghiari din străinătate chiar acum.
Potrivit instituției, Legea Procedurii Electorale, adoptată în 2013, obligă Biroul să îi anunțe cu privire la alegeri și la procedura de pre-înregistrare în vederea votului prin corespondență pe toți cetățenii cu cetățenie maghiară și drept de vot, dar fără o adresă stabilă în Ungaria, în luna octombrie a anului precedent celui în care au loc alegerile.
În răspunsul său, NVI a mai precizat că scrisorile sunt trimise fie la adresa de notificare din registrul central, fie – dacă cineva nu este încă în registru – la adresa specificată în registrul de date personale și adrese.
Cu alte cuvinte: scrisoarea merge acolo unde ”sistemul” consideră că cetățeanul respectiv ”locuiește”.
Morții neanunțați au șansa vieții veșnice
Problema începe cu faptul că, potrivit NVI, statul maghiar șterge din registru un cetățean decedat în străinătate doar dacă decesul a fost înregistrat în Ungaria.
Totuși, acesta nu este un proces automat: așadar, contrar opiniei populare, nu este suficient ca maghiarii din Transilvania să-și fi îndeplinit datoria față de statul român. Ruda trebuie să ia măsuri specifice și să îndeplinească o procedură oficială, prin intermediul misiunii maghiare în străinătate.
Dacă acest lucru nu se întâmplă, statul maghiar pur și simplu nu știe – și nici nu poate afla singur – că persoana a decedat.
Astfel, calitatea sa de ”alegător” poate rămâne în sistem vreme de ani buni de zile.
Autoritățile române și maghiare nu comunică între ele. În absența unei astfel de comunicări sau a unei soluții alternative pentru cazurile în care membrii familiei celor decedați uită sau ignoră faptul că au obligația de a raporta statului maghiar decesul, ”stimații alegători” decedați sunt așteptați la urne până la 10 ani, după care sistemul îi șterge automat din registrele alegătorilor, lăsându-i, în sfârșit, să se odihnească în pace.
Însă, se poate întâmpla o situație chiar și mai gogonată.
În cazul în care cei rămași în viață retrimit în Ungaria corespondența primită de cel decedat, în numele acestuia, acesta din urmă poate să rămână ”în viață” în sistemul electoral maghiar și pentru rundele următoare de alegeri. Dacă familia nu indică oficialităților maghiare că persoana respectivă nu se mai află printre cei vii, statul maghiar nu va afla niciodată despre tragicul eveniment.
Reprezentanții NVI consideră că toată procedura respectă prevederile legale, admițând, totuși, că există o breșă legislativă în aceste situații.
La finalul răspunsului oficial, NVI nu mai pomenește nimic despre procedurile de actualizare a sistemului sau despre consolidarea securității acestuia, ci despre responsabilitatea rudelor și consecințele penale pentru cei care încalcă legea.
”Oricine votează în numele unei persoane decedate comite o infracțiune împotriva legislației electorale și poate fi pedepsit cu până la trei ani de închisoare”,
se mai arată în răspunsul primit de jurnaliștii de la Telex.hu.
Așadar, NVI nu se angajează să îmbunătățească securitatea sistemului electoral sau să actualizeze datele, ci doar promite pedepse penale pentru oricine abuzează de breșele din legislație.
Logica este aparent simplă: dacă cineva a murit și statul maghiar nu este informat despre acest lucru, nu este vina sistemului, ci a familiei rămase în viață. Oricum ar fi, acest argument nu abordează felul în care integritatea votului prin corespondență poate fi garantată, în situația în care statul însuși nu știe cine mai este în viață și cine nu.
Potrivit NVI, ”pentru a rezolva această problemă”, legea prevede că, dacă un alegător nu se înregistrează sau nu votează prin corespondență timp de zece ani, acesta este șters automat din registru. Cu toate acestea, aceasta nu este o actualizare substanțială a datelor, ci o ștergere tehnică întârziată: sistemul continuă să înregistreze o persoană ca ”în viață” timp de zece ani, chiar dacă statul maghiar nu are informații despre decesul acesteia. Prin urmare, această regulă nu exclude posibilitatea unui abuz, cel mult amână problema pentru următorul deceniu.
NVI nu spune nimic despre cât de des sunt verificate datele persoanelor cu dublă cetățenie și nici de ce nu a fost stabilită o conexiune securizată de date pentru raportarea deceselor între autoritățile maghiare și române. În acest sens, NVI notează
”Nu există și nici nu poate exista o conexiune securizată de date cu autoritățile țărilor în cauză, deoarece acestea nici măcar nu știu dacă unul dintre cetățenii lor este și cetățean al unei alte țări.”
În încheierea răspunsului, NVI informează că la următoarele scrutine va solicita alegătorilor ca, ”în cazul decesului unei rude de-ale lor, care este cetățean maghiar, să asigure înregistrarea decesului în Ungaria”.
Cu alte cuvinte, autoritatea electorală își bazează, din nou, securitatea sistemului pe o obligație administrativă a cetățenilor maghiari care locuiesc peste granițele țării, având încredere că cetățeanul își va îndeplini datoria patriotică de a corecta registrul electoral în locul statului maghiar.
De asemenea, am contactat consulatele generale din Cluj-Napoca și Csíkszereda pentru a afla cât de des primesc astfel de rapoarte și, conform experienței lor, în câte cazuri decesul nu este înregistrat în Ungaria.
Consulul general din Cluj-Napoca, Csaba Gerzsa, a declarat, ca răspuns la solicitarea noastră telefonică: vor răspunde imediat ce vor fi compilat experiența consulară. Vom actualiza articolul nostru imediat ce vom primi reacția oficială.
Biroul de Presă al Guvernului: răspuns în doi peri
Jurnaliștii de la Telex.hu au adresat Biroului de Presă al Guvernului trei întrebări:
Cum garantează Guvernul că:
- Registrul Electoral al celor cu dublă cetățenie este actualizat,
- alegătorii decedați sunt eliminați din sistem,
- nu există fraude în procedura votului prin corespondență?
În solicitarea adresată Guvernului, jurnaliștii au mai întrebat dacă Guvernul intenționează să ia măsuri pentru curățarea, actualizarea bazelor de date electorale și prevenirea fraudelor.
Răspunsul a fost o însăilare de texte legislative, subsumate promisiunii că
”Guvernul consideră extrem de importantă integritatea alegerilor.”
Desigur, răspunsul a cuprins toate legile care reglementează procedura electorală, sugerând ca întrebările tehnice mai detaliate să fie adresate Biroului Electoral Național.
Așadar, textul din răspuns nu doar că evită problema, dar și mută responsabilitatea: Guvernul trimite problemele de sistem electoral, care funcționează sub propria sa jurisdicție, înapoi către Biroul Electoral Național, deși înregistrarea alegătorilor de peste hotare, gestionarea registrelor electorale și cea a sistemului de vot prin corespondență sunt responsabilitatea directă a Cabinetului responsabil de politica națională.
Mai precis, a vicepremierului Zsolt Semjén, ministru fără portofoliu în Cabinetul Viktor Orbán, responsabil pentru Politică Națională, Etnică, Bisericească și Diplomație Bisericească, așa cum sună titulatura lui oficială.
În încheiere, autorii anchetei au păstrat câteva întrebări retorice:
- Dacă guvernul consideră că toate problemele tehnice sunt responsabilitatea Biroului Electoral Național, atunci cine supraveghează funcționarea acestuia?
- Cine investighează erorile de sistem?
- Cine face propuneri pentru a elimina breșele legislative?
- În final, cine își asumă responsabilitatea politică pentru integritatea sistemului electoral?









