Comisia Europeană reduce semnificativ estimările privind creşterea economiei României în acest an
Economia României ar urma să crească cu doar 0,7% în acest și cu 1,1 % în 2026, abia în 2027 urmând să accelereze peste 2 %, arată cea mai recentă prognoză a Comisiei Europene. Instituția estimează că, după ce a atins un nivel maxim de 9,3 % din PIB în 2024, deficitul public general al României va scădea cu peste 3 puncte procentuale, ajungând la 5,9 % din PIB în 2027. Acesta ar urma să fie de 6,2% din PIB în 2026.
“CE estimează că majorarea reală a PIB-ului României va rămâne scăzută, la 0,7 % în 2025 și 1,1 % în 2026, întrucât consolidarea fiscală necesară frânează consumul privat și public, care este, la rândul său, afectat de o creștere bruscă a inflației, arată prognoza Comisiei Europene”.
În prognoza de primăvară, Comisia Europeană estima că România va avea deficit de 8,6% în 2025, iar creșterea economică era estimată la 1,4%.
Cu toate acestea, economia continuă să crească datorită unei redresări treptate a investițiilor private, unei accelerări a cheltuielilor finanțate din PNR și unei îmbunătățiri considerabile a exporturilor nete. În 2027, creșterea PIB-ului real ar trebui să accelereze peste 2 %, pe măsură ce ritmul consolidării fiscale se va atenua. Piața muncii ar trebui să se răcească, în timp ce încetinirea consumului privat, puternic dependent de importuri, combinată cu rezistența exporturilor, ar trebui să reducă treptat deficitul extern semnificativ. Se preconizează că deficitul public general de 9,3 % din PIB în 2024 va scădea la 8,4 % din PIB în 2025 și la 6,2 % din PIB în 2026, datorită mai multor pachete de ajustări fiscale.
Creștere modestă pe fondul unei consolidări fiscale semnificative
În 2025, creșterea PIB-ului real în România va încetini până la 0,7 %, după 0,9 % în 2024. Incertitudinea politică și fiscală a afectat consumul privat în prima jumătate a anului, iar adoptarea pachetelor de consolidare fiscală în timpul verii va reduce și mai mult venitul disponibil, în timp ce consumul public ar trebui să scadă. Se preconizează că o redresare moderată a formării brute de capital fix, precum și exporturile rezistente vor susține economia.
În 2026, se preconizează că efectul deplin al măsurilor ample de consolidare fiscală, și anume înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public și creșterea impozitelor, combinate cu o inflație încă ridicată, vor conduce la o ușoară contracție a consumului privat. Se preconizează, de asemenea, că consumul public va continua să scadă. Cu toate acestea, se preconizează că formarea brută de capital fix va accelera în mod semnificativ pe fondul îmbunătățirii încrederii întreprinderilor și al finalizării investițiilor în cadrul programului de refinanțare cu dobândă redusă (RRP). Scăderea consumului privat ar trebui, de asemenea, să limiteze puternic creșterea importurilor, în timp ce exporturile ar trebui să își continue tendința pozitivă pe măsură ce creșterea salariilor încetinește în continuare, ceea ce va contribui în mod pozitiv la creșterea exporturilor nete. În ansamblu, PIB-ul real ar trebui să crească cu 1,1 % în 2026.
În 2027, se preconizează o scădere a inflației și o relaxare a politicii monetare, ceea ce va sprijini relansarea investițiilor private și a consumului. În pofida încheierii RRF, formarea brută de capital fix ar trebui să se mențină la un nivel ridicat, România utilizând într-o măsură mai mare fondurile de coeziune. Per ansamblu, se preconizează că economia va crește cu 2,1 %. Se preconizează că deficitul de cont curent va scădea treptat și va ajunge la 6 % din PIB în 2027. Riscurile la adresa previziunilor sunt orientate în sens descendent. O abatere semnificativă de la traiectoria de consolidare fiscală ar putea eroda încrederea și stabilitatea macroeconomică. Punerea în aplicare integrală a tuturor investițiilor RRF rămâne o provocare, alături de incertitudinea privind comerțul internațional.
Piața muncii se răcește, în timp ce creșterea salariilor se moderează
În 2025, ocuparea forței de muncă a început să scadă din cauza încetinirii activității economice, ceea ce a dus la o creștere treptată a ratei șomajului. Cu toate acestea, afluxul de lucrători străini a continuat, indicând o cerere robustă de forță de muncă în unele sectoare, cum ar fi construcțiile și serviciile. Se preconizează că rata șomajului va crește ușor peste 6 % în 2025 și va scădea treptat până la 5,6 % în 2026 și 2027. Înghețarea salariilor din sectorul public și moderarea celor din sectorul privat în 2025 și 2026 vor încetini puternic creșterea salariilor nominale, transformând-o în negativă în termeni reali. După creșteri semnificative, moderarea creșterii salariilor va sprijini probabil competitivitatea externă.
Inflația accelerează din nou în 2025 și 2026
După ce inflația IAPC a scăzut la 5,8 % în 2024, creșterile de prețuri s-au accelerat în al treilea trimestru al anului 2025. Eliminarea în iulie a plafonului pentru prețurile energiei electrice pentru gospodării, împreună cu creșterea TVA și a accizelor, a determinat o creștere a inflației IAPC la 8,6 % în septembrie. Se preconizează că inflația medie IAPC va crește la 6,7 % în 2025, înainte de a scădea sub 6 % în 2026, în conformitate cu consumul privat slab și efectele de bază puternic dezinflaționiste. Eliminarea plafonului pentru prețurile gazelor naturale în martie 2026 va încetini probabil procesul de dezinflație. În mod similar, intrarea în vigoare a ETS2, dacă nu va fi amânată, se preconizează că va alimenta presiunile inflaționiste în 2027 și va amâna revenirea inflației IAPC la nivelul țintei băncii centrale (2,5 +/-1 pp) până la sfârșitul anului.
Deficitul public va scădea treptat
După ce a atins un nivel maxim de 9,3 % din PIB în 2024, determinat în principal de creșterea rapidă a cheltuielilor, se preconizează că deficitul public general al României va scădea cu peste 3 puncte procentuale, ajungând la 5,9 % din PIB în 2027. Această scădere reflectă adoptarea mai multor pachete de măsuri de consolidare fiscală de la sfârșitul anului 2024, conform documentului. În decembrie 2024, parlamentul a adoptat un pachet de măsuri de consolidare fiscală, inclusiv înghețarea nominală a salariilor și pensiilor din sectorul public în 2025 și măsuri generatoare de venituri în valoare de 0,3 % din PIB.
În iulie 2025, parlamentul a adoptat măsuri suplimentare de consolidare fiscală, care includ creșteri semnificative ale veniturilor fiscale (creșterea cotelor de TVA, extinderea bazei de contribuții pentru sănătate, creșterea accizelor și o cotă mai mare de impozitare a dividendelor) și prelungirea înghețării nominale a salariilor și pensiilor până în 2026. În septembrie, parlamentul a adoptat, de asemenea, o creștere a impozitării recurente a proprietăților rezidențiale și a taxelor de mediu. Se preconizează că politica fiscală va fi restrictivă în 2025 și 2026, înainte de a deveni neutră în 2027. Se estimează că cheltuielile pentru apărare vor crește treptat de la 1,6 % din PIB în 2024 la 2,0 % din PIB în 2027.
Se preconizează că datoria publică va crește de la mai puțin de 55 % din PIB în 2024 la aproximativ 63 % din PIB în 2027, în principal ca urmare a deficitului primar ridicat al administrației publice și a creșterii preconizate a plăților de dobânzi.
Previziunile CE pentru economia UE
Previziunile economice ale Comisiei Europene din toamna anului 2025 arată că, în primele trei trimestre ale anului 2025, creșterea economică a depășit așteptările.
Cu toate că această performanță foarte bună a fost impulsionată inițial de o creștere bruscă a exporturilor, datorată anticipării creșterilor tarifare, economia UE a continuat să crească în al treilea trimestru. Privind în perspectivă, se preconizează că activitatea economică va continua să se dezvolte într-un ritm moderat în perioada analizată în previziuni, în pofida unui mediu extern dificil.
Previziunile din toamna acestui an estimează că, în UE, PIB-ul real va crește cu 1,4 % în 2025 și în 2026, apropiindu-se de 1,5 % în 2027. Se preconizează că zona euro va reflecta această tendință, estimările fiind că PIB-ul real va crește cu 1,3 % în 2025, cu 1,2 % în 2026 și cu 1,4 % în 2027. Inflația din zona euro va continua să scadă, ajungând la 2,1 % în 2025 și menținându-se la aproximativ 2 % în perioada analizată în previziuni. La nivelul UE, se preconizează că inflația va rămâne ușor mai ridicată, scăzând la 2,2 % în 2027.
Valdis Dombrovskis, comisarul pentru economie și productivitate și pentru punere în aplicare și simplificare, a declarat: „Chiar și într-un mediu nefavorabil, economia UE a continuat să crească. Acum, având în vedere contextul extern dificil, UE trebuie să ia măsuri ferme pentru a debloca creșterea internă. Aceasta înseamnă accelerarea activității noastre în legătură cu agenda privind competitivitatea – inclusiv prin simplificarea reglementării, prin finalizarea pieței unice și prin stimularea inovării.”









